România se clasează pe locul al patrulea în regiune în ceea ce priveşte prezenţa numărului de companii în Top 500 cele mai mari companii din Europa Centrală şi de Est, realizat de Coface, unde este reprezentantă de 56 de companii, cu două mai multe decât în ediţia anterioară.

„România ocupă locul patru în CEE Top 500 cu 56 de companii, în creştere cu două poziţii faţă de anul trecut, demonstrând o prezenţă regională puternică. Cu toate acestea, aceste firme se confruntă cu provocări semnificative, cu o scădere de 70% a profitului net mediu - cea mai mare din regiune - determinată de politici fiscale relaxate care alimentează creşterea salariilor nesustenabilă, ceea ce a umflat costurile operaţionale şi a comprimat marjele. În ciuda acestui fapt, companiile româneşti menţin cele mai mari rate ale marjei din regiune, reflectând eficienţa operaţională şi puterea de stabilire a preţurilor, în timp ce o capacitate medie robustă de rambursare a datoriilor (DRA) de 6,62 indică o sănătate financiară solidă”, se arată în raportul Coface.

Polonia, cea mai importantă economie din regiune, are în top 178 de companii în Top 500, cu peste 1,2 milioane de angajaţi. Totuşi, ponderea sa în clasament a scăzut uşor, iar creşterea veniturilor a stagnat, ceea ce arată provocările reprezentate de un zlot puternic şi de lipsa forţei de muncă.

România, deşi este a doua cea mai mare economie din această parte a Europei, rămâne subreprezentată, spun specialiştii Coface, cu doar 56 de companii, din cauza provocărilor structurale continue.

Republica Ceha a reuşit să îşi mărească reprezentarea, beneficiinf de o revenire a cererii interne şi de o relaxare monetară timpurie.

În 2024, redresarea regiunii Europei Centrale şi de Est (ECE) a fost determinată de o scădere bruscă a inflaţiei şi de o relaxare treptată a politicii monetare, oferind o oarecare uşurare după ani de rate ridicate ale dobânzii. În timp ce creşterea medie a PIB-ului în ţările ECE s-a stabilizat la aproximativ Ă2%, cifra de afaceri totală a celor mai mari companii din regiune a scăzut cu -3,7%, în principal din cauza contracţiilor din sectorul petrochimic. Cu toate acestea, veniturile medii ale celor mai importante 500 de companii au crescut cu 3,1%, semnalând condiţii mai stabile în întreaga economie.

Totuşi, profitabilitatea a fost supusă presiunilor, astfel că marjele de profit au scăzut de la 4% la 3,2%, pe fondul creşterii costurilor cu forţa de muncă şi a cheltuielilor de finanţare mai mari.

„Clasamentul Coface CEE Top 500 pentru 2025 subliniază adaptabilitatea şi rezilienţa celor mai mari companii din Europa Centrală şi de Est. Deşi provocările persistă, campionii corporativi ai regiunii adoptă noi factori de creştere şi modelează viitorul economic. Pe măsură ce regiunea trece la o creştere bazată mai mult pe consum şi inovare, investiţiile strategice în digitalizare, tehnologii ecologice şi dezvoltarea forţei de muncă vor fi esenţiale pentru menţinerea impulsului şi navigarea într-un peisaj global incert”, spune Jaroslaw Jaworski, CEO Coface pentru regiunea Europei Centrale şi de Est.

Cea mai mare companie din regiune este firma poloneză Orlen, care şi-a păstrat poziţia, demonstrând o dominanţă robustă pe piaţă, în pofida scăderii veniturilor. Al doilea loc a fost ocupat de Skoda Auto din Republica Cehă, care a avut o creştere a veniturilor, dar şi a profitului, în contextul în care sectorul auto european s-a confruntat cu dificultăţi semnificative. Topul este completat de operatorul celui mai mare lanţ de magazine din Polonia, Jeronimo Martins Polska şi de compania maghiară MOL Nyrt.

Cea mai mare companie românească este OMV Petrom, care ocupă locul 21 în clasamentul regional.

 Clasamentul CEE Top 500 din 2024 prezintă o imagine nuanţată a performanţei sectoriale în întreaga regiune. În timp ce sectorul industrial – ancorat în sectorul mineralelor, produselor chimice, petrolului, plasticului şi farmaceutic, precum şi în sectorul auto şi al transporturilor – rămâne dominant, acesta continuă să stagneze sub greutatea presiunilor externe şi a dependenţelor structurale. În contrast, sectorul comerţului nespecializat a apărut ca un motor de creştere, alimentat de redresarea consumului gospodăriilor şi de creşterea puterii de cumpărare determinată de salarii. Cifra de afaceri a crescut cu 6,2%, iar profiturile au crescut cu 25%, chiar dacă marjele de profit net au rămas reduse.

 ​​