♦ Piaţa de articole la mâna a doua se află de mai mulţi ani pe un trend ascendent, însă într-o perioadă marcată de inflaţie pe de-o parte şi de atenţia tot mai mare acordată de consumatori temelor legate de sustenabilitate pe de alta, ea este aşteptată să explodeze ♦ În modă, există deja o serie de modele de business second-hand testate, precum platforma Vestiaire Collective ♦ Din 2019 până în prezent, piaţa de modă second-hand a crescut cu 55%.

Unii dintre cei mai mari re­taileri non-food din lume, în funte cu Inditex – proprie­tarul Zara -, H&M, Ikea sau Decathlon, îşi fac loc pe piaţa articolelor se­cond­-hand, lansând varii ini­ţiative care să le asigure o felie din această industrie aflată în plin avânt şi care pare că va căpăta proporţii tot mai mari în următoarea perioadă. Spre exemplu, piaţa de modă second-hand, cea mai vizibilă dintre toate şi totodată cea pentru care există cele mai multe date, este estimată la 96 mld. dolari în 2021, potrivit companiei de cercetare Statista, citată de Forbes. Din 2019 până în prezent, piaţa de modă second-hand a crescut cu 55%, con­form World Economic Forum care citează tot publicaţia americană Forbes.

Aceste cifre arată dezvoltarea accele­rată din ultimii ani, dar reprezintă şi un indicator pentru o evoluţie pozitivă ulteri­oară, în condiţiile în care perioada actuală, marcată de inflaţie, îi determină pe consu­matori să fie mai atenţi la modul în care îşi cheltuie banii. Totodată, consumatorii – mai ales cel din generaţiile Millennials şi Z – sunt tot mai atenţi la aspectele legate de sustenabilitate şi mediu, aşa că se orien­tează mai degrabă către produse prepurta­te sau care au mai fost folosite. Apetitul pentru piese de mobilier, pentru echipa­mente sportive sau pentru haine second-hand vine şi în contextul în care consu­me­rismul este un important factor de polulare. Spre exemplu, industria modei este una dintre cele mai poluante din lume, fiind responsabilă pentru 10% din emisiile de dioxid de carbon, conform Bloomberg.

Astfel, în condiţiile în care puterea de cumpărare este de aşteptat să scadă în pe­rioada următoare, iar apetitul pentru arti­cole la mâna a doua este estimat că va creşte, retailerii vin cu iniţiative noi. Cel mai recent, gigantul spaniol Inditex, proprie­ta­rul Zara, a anunţat un proiect pilot pe piaţa din Marea Britanie, unde va oferi servicii de reparaţii, revânzare şi donaţii, scrie Bloomberg. Începând cu luna noiembrie, clienţii vor putea să îşi repare hainele din colecţiile anterioare ale Zara, fie că au nevoie să îşi înlocuiască un nasture ori un fermoar, fie că vor să îşi recoasă tivul, spre exemplu. Totodată, oamenii vor putea, prin intermediul retailerului, pe o platformă specializată, vinde sau cumpăra haine folosite. Ei le vor putea şi dona.

Bloomberg scrie că iniţiativa vine în contextul în care grupul Inditex, ce are în portofoliu şi branduri precum Oysho, Bershka sau Massimo Dutti, încearcă să fie mai sustenabil după ce a devenit un gigant ca urmare a modelului fast-fashion care înseamnă produse şi modele noi a­proape zilnic în maga­zine. Iar acest model este un motor pentru poluarea de care este responsabilă industria de modă.

Inditex nu este însă singurul nume care lansează iniţiative în a­cest domeniu al produse­lor la mâna a doua, concuren­tul său direct, gigantul suedez H&M, având de mai mulţi ani proiecte în acest sens, inclusiv în România. Ele sunt însă, într-o anumită măsură, diferite. Spre exemplu, în România, grupul primea de la consumatori haine folosite – indiferent de brandul pe care acestea îl purtau – şi oferea în schimb vouchere pentru achiziţia de bunuri noi, încurajând astfel businessul principal, acela al produselor noi.

Totodată, hainele vechi nu erau puse la vânzare.

Un model mai a­propiat de cel al pro­prietarului Zara a aplicat gigantul Ikea, din sectorul de mobi­lier, care a lansat un program de buyback & resell, încurajând astfel a­chi­ziţiile de piese second-hand, după cum spune compania de cercetare de piaţă Euromonitor.

Acum circa un an, Ikea a anunţat că vrea să devină un business circular până în 2030. Iniţiativa de Buyback & Resell – temporară şi localizată într-un număr extrem de limitat de magazine – a fost parte din proces.

De cele mai multe ori, proiectele marilor retaileri în acest domeniu (second hand) sunt punctuale, deşi există şi unele iniţiative mai ambiţioase şi pe termen mai lung, chiar şi în România. Spre exemplu, retailerul de echipamente sportive Decathlon, care acum câţiva ani a început să organizeze un târg Trocathon de cumpărare şi vânzare de produse la mâna a doua, are o platformă dedicată acestui tip de comerţ.

„Second Hand Decathlon este un serviciu de economie circulară axat pe sport, unde o întreagă echipă este alături de utilizatori în procesul de depunere, vânzare, consiliere“, potrivit grupului de Facebook dedicat acestei iniţiative.

Deşi tot mai multe nume mari fac paşi în această direcţie, momentan paşii sunt timizi şi sunt meniţi să testeze apele şi să vadă cum pot retailerii internaţionali capitaliza din apetitul consumatorilor pentru produse deja folosite. Circa 65% dintre consumatori spun că preferă să cumpere articole second hand de la mărci cunoscute, în timp ce 64% din membrii generaţiilor Z şi Millenials spun că sunt atenţi la aspecte de sustenabilitate când cumpără articole de îmbrăcăminte sau încălţăminte, conform World Economic Forum care citează Boston Consulting Group. Plus că, dincolo de apetitul şi de potenţialul acestui sector (piaţa de modă second hand din SUA e aşteptată să se tripleze până în 2029), există şi modele de business deja testate, precum platforma Vestiaire Collective.

Şi pe piaţa din România, conceptele de tip vintage sau consignaţii sunt în plin avânt, chiar şi actori sau designeri lansând astfel de business-uri online sau offline. Totodată, sunt mii de mici magazine de tip second hand care se găsesc acum atât în Bucureşti cât şi în oraşele secundare şi chiar terţiare de provincie. Numărul lor sau vânzările realizate de acestea sunt pentru moment o necunoscută, piaţa fiind fragmentată şi necercetată. Totuşi, e clar că potenţial există măcar şi după numărul mare de iniţiative nou apărute.