Ţările membre ale Uniunii Europene s-au opus propunerii Spaniei de a transforma catalana în limbă oficială. Respingerea ar putea declanşa o criză politică la Madrid, relatează Politico. 

În schimbul sprijinului esenţial necesar pentru formarea unui nou guvern minoritar în 2023, premierul spaniol Pedro Sánchez a încheiat o înţelegere elaborată cu parlamentarii separatişti catalani, prin care s-a angajat să obţină recunoaşterea catalanei, bascii şi galicianei ca limbi oficiale ale UE.

Măsura necesită sprijinul unanim al celor 27 de ţări membre, iar oficialii spanioli au făcut lobby în ultimii doi ani pentru a obţine sprijin. Săptămâna viitoare, Spania intenţionează să supună chestiunea la vot în cadrul Consiliului Afaceri Generale, organismul care pregăteşte reuniunile periodice ale liderilor blocului de la Bruxelles.

În timp ce Belgia, Cipru, Portugalia, Ţările de Jos, România şi Slovacia au sprijinit recunoaşterea de către UE a limbilor oficiale suplimentare ale Spaniei, Croaţia, Republica Cehă, Finlanda, Franţa, Germania şi Suedia au susţinut cererile Italiei de „clarificare suplimentară a costurilor şi implicaţiilor juridice ale acestei iniţiative”.

Madridul s-a angajat să achite milioanele de euro care ar putea fi necesare pentru a adăuga aceste limbi în cadrul de traducere şi interpretare al UE, însă promisiunea lui Sánchez nu i-a convins pe toţi membrii Consiliului UE.

Ţările UE care se opun acestei iniţiative sunt îngrijorate de impactul pe care adăugarea limbilor oficiale l-ar putea avea asupra rezultatelor financiare ale UE, scrie Politico. În prezent, uniunea cheltuieşte peste 1 miliard de euro pe an pentru a traduce toate legile, propunerile şi deciziile UE - trecute, prezente şi viitoare - în cele 24 de limbi oficiale ale blocului.