Consiliul de supraveghere al Volkswagen a ajuns, în mod surprinzător, la un acord unanim pentru a susţine ampla restructurare propusă de directorul general Oliver Blume, care va presupune eliminarea a până la 50.000 de locuri de muncă şi ar putea duce la închiderea unor fabrici, scrie FT. 

Compania le-a transmis investitorilor joi seară că restructurarea va reprezenta „cel mai amplu program de transformare” din istoria sa.

Anunţul vine după ce Blume a prezentat, la începutul acestui an, un plan care ar putea conduce la eliminarea a până la 100.000 de locuri de muncă şi la închiderea a până la patru fabrici din Germania. Cele 50.000 de reduceri de personal prevăzute în planul anunţat joi s-ar adăuga celor 50.000 de posturi eliminate începând din 2024, potrivit companiei.

VW, care are 652.000 de angajaţi şi reprezintă unul dintre simbolurile industriei germane, a fost puternic afectat de intensificarea concurenţei din partea producătorilor auto chinezi, de tarifele impuse de SUA şi de vânzările slabe de pe piaţa europeană, principalul său teritoriu, după pandemie.

Vânzările de automobile ale grupului au scăzut cu 8,4% în primele şase luni ale anului 2026 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce profitul operaţional s-a redus cu 11,6%.

Cu doar 24 de ore înainte, perspectivele ajungerii la un acord între conducere, sindicate şi landul Saxonia Inferioară păreau sumbre, după negocieri îndelungate şi tensionate purtate de când planul lui Blume a apărut pentru prima dată, la sfârşitul lunii iunie.

Consiliul de supraveghere al VW a aprobat însă planul joi seară, devansând o şedinţă programată iniţial pentru vineri, după negocieri-maraton menite să obţină sprijinul sindicatelor şi al landului Saxonia Inferioară, regiunea în care compania îşi are sediul şi unde se află multe dintre fabricile sale.

Saxonia Inferioară este, de asemenea, un acţionar minoritar important al VW şi are puterea de a bloca decizii majore.

Constructorul auto a declarat că membrii consiliului de supraveghere „recunosc” faptul că „actuala capacitate de producţie din Europa depăşeşte cererea cu peste 500.000 de unităţi”.

Blume afirmase că fabricile din Emden, Zwickau, Hanovra şi Neckarsulm nu vor primi alocări pentru modele noi dacă nu vor reuşi să reducă costurile.

„În paralel şi suplimentar, sunt evaluate utilizări alternative pentru aceste fabrici”, a transmis VW.

Compania a adăugat joi că „o nouă ajustare fundamentală a capacităţii globale a forţei de muncă” este „esenţială”, precizând că „va fi necesară o ajustare a personalului la nivelul întregului grup de aproximativ 50.000 de posturi, inclusiv poziţii de management”.

Pe lângă reducerile de personal, o altă parte contestată a planului de restructurare al lui Blume prevedea separarea mărcii Volkswagen şi a diviziei de componente în entităţi distincte de grup.

Acţionarii au văzut propunerea drept o încercare de a diminua influenţa landului Saxonia Inferioară şi de a reforma o structură de guvernanţă existentă de mult timp, construită pe principiul cogestiunii dintre sindicate şi angajatori, dar despre care criticii afirmă că încetineşte procesul decizional în cadrul grupului german.

Sindicatul german al metalurgiştilor IG Metall a declarat că planul de separare „nu mai este pe masă”, adăugând că o astfel de măsură ar fi slăbit drepturile angajaţilor privind cogestiunea.

„Nicio fabrică nu a fost abandonată”, au declarat într-un comunicat comun Christiane Benner, şefa IG Metall, şi Daniela Cavallo, preşedinta consiliului angajaţilor Volkswagen.