Prăpastia dintre bogaţi şi săraci a fost adâncită de pandemia de COVID-19. Alţi 150 de milioane de oameni este de aşteptat să ajungă în sărăcie extremă anul acesta. Dar, în ciuda crizei, cei mai bogaţi oameni din lume se îmbogăţesc şi mai mult. „Prea mulţi miliardari sunt nocivi pentru sănătatea societăţii, pentru că subminează abilitatea altor oameni nu doar de a deveni bogaţi, ci de a avea un trai decent şi sigur.

„Este vorba de sănătatea democraţiei, nu doar a economiei", spune Chuck Collins, coautor al „Billionaire Bonanza 2020". 643 miliardari din SUA şi-au văzut averile crescând cu 850 de miliarde de dolari în şase luni, şi sunt pe cale să înregistreze o creştere de 1 trilion de dolari faţă de anul precedent. Asta înseamnă o creştere lunară de 141 de miliarde de dolari, 32 de miliarde de dolari pe săptămână şi 4,7 miliarde de dolari pe zi. „Acesta e un grup pe care îl numim profitorii pandemiei", adaugă Collins.

În timp ce milioane de oameni şi-au pierdut joburile, lumea a creat 178 de noi miliardari. Încep să se ridice însă voci care cer limitarea îmbogăţirii în perioadele de crize naţionale. Jeff Bezos ar fi putut, cu averea pe care a obţinut-o în timpul pandemiei, să îmbunătăţească calitatea vieţii angajaţilor săi oferindu-le bonusuri de 105.000 dolari, şi tot ar fi rămas cu aceeaşi avere pe care o avea înainte de criza sanitară. „Când am instituit primele taxe pe avere şi pe moşteniri, acestea au încetinit bogăţia şi puterea unora şi ne-au salvat, probabil, democraţia pentru una sau două generaţii", mai spune Collins. 

Bogăţia poate cumpăra putere, iar 1 miliard de dolari reprezintă un procent mare de putere, prin care poţi să influenţezi economia, alegerile, candidaţii, afacerile, studiile şi cercetările realizate cu ajutorul finanţărilor venite din partea acestei categorii, ba chiar şi donaţiile, deoarece mulţi dintre miliardari au organizaţii caritabile - o extensie a puterii pe care o deţin. „Unii miliardari fac mult bine, dar filantropia nu e un substitut pentru plata taxelor. În SUA, pentru fiecare dolar donat, miliardarii plătesc taxe mai mici cu 75 de cenţi. Practic, oamenii obişnuiţi, plătitorii de taxe, subvenţionează organizaţiile caritabile private", explică el.

Sunt oare toţi miliardarii la fel? Unii spun că cei ajunşi pe forţe proprii la acest statut, antreprenorii, creează locuri de muncă şi sprijină creşterea economică. „Contează însă care e sursa îmbogăţirii lor, domeniul în care activează." O parte dintre ei, din prima generaţie de miliardari, îşi folosesc averea doar pentru a-i ajuta pe alţii, cum este cazul fondatorului Dutty Free, Chuck Feeney, care şi-a donat întreaga avere în valoare de 8 miliarde de dolari. „Dar apoi vin cea de-a doua şi de-a treia generaţie de miliardari, precum familiile Walton (Walmart), Koch (Koch Industries), Trump. Ei îşi folosesc banii şi puterea pentru a-şi proteja averile şi puterea, nu pentru a contribui la creşterea bunăstării tuturor."

Suedia are mai mulţi miliardari per capita decât SUA. Dar taxele sunt mai mari, iar accesul la educaţie şi sănătate este gratuit. „Acestea sunt societăţi sănătoase, care au un grad mai mic de inegalitate socială şi o diferenţă mai scăzută între bogaţi şi săraci", susţine Collins.