Violeta Plamadeala are 27 de ani, este casatorita si, pana nu de mult, avea un loc de munca confortabil intr-una dintre cele mai importante banci romanesti. Si totusi, in toamna anului trecut, cand a gasit in ziare anuntul de recrutare, a decis ca este "o sansa cum nu intalnesti prea des". Asa a intrat in "concursul" pentru programul de pregatire de personal al austriecilor de la Erste Bank.

Si alti 3.150 de tineri romani, cu experienta de minim doi ani in sistemul bancar - asa cum impuneau conditiile anuntului - au trimis scrisori de intentie pe adresa agentiei din Ungaria, care a intermediat recrutarea. Dupa interviurile telefonice, doar 50 au plecat la Budapesta pentru interviurile finale, cu oficialii de la Erste. In final, au ramas doar 15. Iar din februarie, ei s-au mutat, pentru sase luni de training, la Viena. Pentru ce se pregatesc ei, insa? Ce le-au promis austriecii de la Erste Bank si ce asteapta ei de la aceasta "mare provocare", asa cum o numesc?

Sa se intoarca in Romania. "Ne vom intoarce acasa", spune convinsa Andra Olteanu, un alt "recrut" al bancii austriece. Nici nu se gandeste la alta varianta, cu atat mai mult cu cat in toamna se va casatori, iar familia ei a ramas in tara. Vrea, spune ea, ca in Romania sa traiasca si sa isi faca o cariera.

Si Violeta Plamadeala, si Andra Olteanu sunt convinse ca intentia Erste de a intra pe piata romaneasca se va materializa cat de curand - cea mai buna varianta pentru austrieci fiind preluarea CEC.

Casa de Economii si Consemnatiuni, la care statul detine 100% din actiuni, va fi scoasa la privatizare pana la sfarsitul lunii iunie, cand va fi publicat anuntul de privatizare, potrivit declaratiilor oficiale.

"Vom fi foarte agresivi in procesul de privatizare al CEC", declara in cadrul unei vizite organizate pentru presa romana la sediul central de la Viena, presedintele Erste Bank, Andreas Treichl. Iar competitia se anunta apriga. In lupta pentru CEC s-au inscris deja mai multe nume grele si din tara, si din strainatate. Concurentii austrieci ai Erste de la Bank Austria Creditanstalt si Raiffeisen Bank, ungurii de la OTP, olandezii de la Rabobank si banca italiana UniCredito si-au anuntat, la randul lor, interesul pentru CEC.  Oficialii Erste nu explica insa cat de agresivi vor fi si evita cu diplomatie sa dea amanunte privind suma pe care ar fi dispusi sa o plateasca. Referindu-se la acest subiect, presedintele Treichl declara, zambind, ca "daca se va intampla sa pierdem in fata unui alt competitor, inseamna ca statul roman a incasat foarte multi bani din vanzarea acestei banci".  De unde insa atat interes din partea austriecilor de la Erste  pentru "batranul" CEC romanesc? Institutia infiintata de Alexandru Ioan Cuza in urma cu peste 140 de ani se potriveste perfect modelului de afaceri al grupului austriac. Fortata de concurenta acerba sa caute piete mai profitabile decat cea din Austria, Erste si-a inceput din 1997 extinderea in Europa Centrala. Erste a urmat, in toate cazurile, acelasi model: achizitia bancilor scoase la privatizare de statele ex-comuniste. In nici una din tarile in care sunt prezenti, austriecii de la Erste nu au infiintat o banca "de la zero". Rand pe rand, au intrat in Cehia (in 2000), Slovenia (2001), Croatia (2002), Ungaria (2003) si, in urma cu doar o saptamana, in Serbia. O zona compacta pe harta Europei Centrale, unde au deja peste 9 milioane de clienti, harta ce ar fi foarte bine completata de Bulgaria si Romania. Dar in Bulgaria au esuat, fiind invinsi, in licitatia pentru DSK Bank, in 2003, de ungurii de la OTP. Romania ramane astfel o tinta pe care nu isi mai permit sa o "rateze". Cu atat mai mult cu cat spre est nu prea mai sunt, pentru moment, banci "care sa se potriveasca atat de bine profilului Erste", dupa cum aprecia, in aceeasi intalnire, strategul - sef al Erste Bank, Manfred Wimmer. 

In sala de conferinte din sediul central al Erste, inconjurat de tablourile in ulei ale preotului care a fondat in 1819 "stramosul" actualului Grup Erste - o institutie de economii ce servea in principal muncitorilor si mestesugarilor -, strategul vorbeste despre planuri de viitor. "Ucraina este interesanta, dar inca insuficient de stabila din punct de vedere politic." Iar alte tari - precum Slovenia sau Polonia - au ajuns deja la un nivel de dezvoltare al serviciilor bancare ce ar face o achizitie foarte scumpa.

Motiv pentru care, chiar si in eventualitatea unei infrangeri in cazul licitatiei pentru CEC, austriecii spun ca vor incerca achizitia unei alte banci locale - atunci cand va fi posibil. De fapt, conducerea Erste nu este deloc dispusa sa renunte la Romania, o tara care "este interesanta si datorita iminentei aderari la Uniunea Europeana". Scaderea dobanzilor de pe piata romaneasca spre nivelul din UE este un considerent important pentru deciza de a investi, apreciaza Wimmer. Iar scaderea ratelor poate genera o explozie a activitatii de creditare, mai ales pe segmentul de credite ipotecare, varful de lance al grupului austriac. Ce se va intampla la CEC, in cazul in care Erste va reusi sa il cumpere?

Asa cum au facut in toate bancile pe care le-au cumparat pana acum, si pentru CEC austriecii au in minte un amplu plan de restructurare. Despre pozitia actuala a CEC pe piata romaneasca, Treichl spune ca este sub ambitiile bancii. CEC detine in prezent 5% din piata bancara romaneasca si are peste 9.000 de salariati si 1.408 unitati. In opinia lui, imediat dupa preluarea bancii, este nevoie de investitii in cresterea bazei de clienti. Erste si-a propus ca obiectiv o cota de 20% din piata romaneasca.

Pe ce se bazeaza austriecii in aceste planuri ambitioase, explica strategul-sef al bancii. "Pe experienta transformarii altor «dinozauri»." Unul dintre exemple este cel al fostei case de economii de stat cehe, Ceska sporitelna. "Cand Erste a preluat-o, Ceska sporitelna era o banca falimentara", declara franc actualul presedinte al bancii cehe, americanul Jack Stack. In 1999, lipsa investitiilor lasase banca ceha cu 10-15 ani in urma bancilor din Uniunea Europeana. Aproape jumatate din creditele acordate erau neperformante, iar angajatii aveau cele mai mici salarii din Cehia.

Zambind amar, presedintele Ceska sporitelna isi aminteste ca atunci cand a ajuns la conducerea bancii "la fiecare sarbatoare, cand oamenii solicitau mai mult bancomate, devenise o regula: toate se blocau, iar telefonele cu reclamatii sunau neintrerupt". Motiv pentru care, in cele 18 luni cat a durat procesul de transformare, o parte importanta din investitiile in restructurare - din totalul de 600 de milioane de euro - a fost alocata tehnologiei. 

Programul de transformare aplicat de Erste in institutiile financiare achizitionate consta in 20-25 de proiecte care acopera toate segmentele bancii: clienti de retail si comerciali, produse si servicii, marketing, resurse umane, IT, control financiar si managementul riscului.

In cazul preluarii CEC, aici vor interveni romanii care invata acum, la Viena, modelul austriac. "Pregatirea noastra pune mult accent pe dezvoltarea personala", spune Violeta Plamadeala, "pentru ca noi vom face legatura intre partea austriaca si cea romana." Motiv pentru care fiecare dintre "recrutii" romani lucreaza acum intr-una din unitatile bancii austriece, in departamentul corespunzator specializarii lor de baza. Cei 15 vor avea posibilitatea - in cazul unui esec al Erste in licitatia pentru CEC - sa opteze pentru a lucra in alte banci din grup. Nici Violeta, si nici Andra nu vor sa se gandeasca insa, acum, la nici o alta varianta decat "inapoi, acasa".