Încrederea analiştilor financiari în economie a scăzut semnificativ în luna iunie, potrivit indicatorului de încredere macroeconomică publicat lunar de CFA România, asociaţia analiştilor financiari. Declinul se explică prin aşteptările legate de majorarea taxelor şi de o pozibilă retrogradare a ratingului de ţară.

“În aşteptarea majorării taxării şi/sau reducerii ratingului României, indicatorul de încredere a scăzut puternic. Nivelul actual indică un risc foarte crescut de recesiune. Iar posibila recesiune se suprapune cu o majorare a ratei inflaţiei cauzate de majorarea taxelor indirecte. O combinaţie extrem de nefericită datorată politicii fiscale puternic pro-ciclice din ultimii ani.”, spune Adrian Codirlaşu, Preşedinte al Asociaţiei CFA România.

Datele CFA arată că Indicatorul de Încredere Macroeconomică  a scăzut în luna iunie cu 14,9 puncte până la valoarea de 29,9 puncte.

“Această situaţie s-a datorat scăderii puternice a ambelor componente ale indicatorului. Astfel, componenta de anticipaţii s-a redus cu 16 puncte, până la valoarea de 25, în timp ce componenta de condiţii curente a scăzut cu 12,8 puncte, până la valoarea de 39,7 – nivel compatibil cu o situaţie de recesiune”, spun analiştii financiari.

În ceea ce priveşte rata anticipată a inflaţiei pentru următoarele 12 luni (până în iulie 2026), aceasta a crescut faţă de nivelul înregistrat în luna precedentă, ajungând la 5,35%.

Analiştii financiari menţionează că sondajul a fost realizat în ultima săptămână din iunie, anterior finalizării pachetului fiscal, într-un context în care mesajele autorităţilor sugerau menţinerea cotei standard de TVA la 19%.

În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, aproximativ 82% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, fără a fi înregistrate opinii privind o posibilă apreciere. Valoarea medie a anticipaţiilor pentru un orizont de 6 luni este de 5,0961 lei/euro, iar pentru 12 luni, media estimărilor indică un curs de 5,1453 lei/euro.

Deficitul bugetar prognozat pentru anul 2025 a înregistrat o uşoară scădere faţă de exerciţiul anterior, valoarea medie a anticipaţiilor fiind de 7,5% din PIB.

Anticipaţiile privind creşterea economică pentru anul 2025 s-au redus uşor faţă de exerciţiul anterior, valoarea medie estimată fiind de 0,9%. De asemenea, unii participanţi la sondaj iau în calcul posibilitatea ca economia României să intre în recesiune.

Datoria publică, exprimată ca procent din PIB, este anticipată să crească până la 60% în următoarele 12 luni.

În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor proprietăţilor rezidenţiale din mediul urban, 52% dintre participanţi anticipează o stagnare în următoarele 12 luni, iar 35% estimează o scădere. Totodată, 65% dintre respondenţi consideră că preţurile actuale sunt supraevaluate, în timp ce 35% le consideră corect evaluate.

O întrebare suplimentară introdusă în sondaj a vizat anticipaţiile privind o posibilă retrogradare a României în categoria de rating nerecomandată investiţiilor („junk”).

Conform rezultatelor, 88% dintre participanţi estimează că România va rămâne, în următoarele 12 luni, în categoria de rating recomandată investiţiilor – în creştere faţă de exerciţiul anterior. În schimb, doar 11% anticipează o retrogradare în categoria nerecomandată investiţiilor („junk”), în scădere semnificativă faţă de sondajul anterior.

Statisticile arată că, atunci când perspectiva unui emitent este revizuită de la „neutru” la „negativ”, în aproximativ unul din trei cazuri urmează o retrogradare în decurs de 12 luni. Totodată, cu cât ratingul este mai apropiat de limita inferioară a categoriei investment grade (de exemplu, BBB-, BB+), cu atât riscul de retrogradare în urma unei perspective negative creşte