Numărul companiilor mari intrate în insolvenţă a crescut puternic în primul trimestru din 2026, semnalând o propagare tot mai amplă a presiunii economice în economie, potrivit unei analize realizate de CITR, liderul pieţei de insolvenţă şi restructurare din România.

În T1/2026, 19 companii cu active de peste 4 milioane de euro au intrat în insolvenţă, comparativ cu doar două companii de această dimensiune în perioada similară a anului trecut. Cele 19 firme concentrează active imobilizate de aproximativ 187 milioane de euro şi datorii totale de peste 448 milioane de euro, în timp ce 884 de angajaţi sunt afectaţi direct de intrarea acestora în procedură.

În total, 66 de companii de impact, cu active imobilizate de peste 1 milion de euro, au intrat în insolvenţă în primele trei luni ale anului, faţă de 25 în aceeaşi perioadă din 2025, echivalentul unei creşteri de 164% într-un singur an.

„Vedem în primul trimestru din 2026 o mutare clară a presiunii economice către companiile cu greutate reală în economie. Nu mai vedem doar vulnerabilitate punctuală la businessuri mici. Presiunea economică a ajuns la companii cu masă critică - firme cu sute de angajaţi, zeci de milioane de euro în business şi ecosisteme extinse de furnizori şi creditori.

Când astfel de companii intră în dificultate, efectul nu mai este izolat, ci se propagă în economie”, spune Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

La nivel general, în România au fost deschise 1.829 de proceduri de insolvenţă în T1, în creştere cu 14,3% faţă de perioada similară a anului trecut. Doar în luna martie au fost înregistrate 738 de insolvenţe, reprezentând aproximativ 40% din totalul trimestrului.

Potrivit CITR, agricultura este sectorul care a înregistrat cea mai abruptă deteriorare, rata normalizată a insolvenţelor aproape dublându-se într-un singur an, pe fondul efectelor climatice severe din 2024, al costurilor ridicate de finanţare şi al perturbărilor persistente din lanţurile globale de aprovizionare.

Cele mai multe insolvenţe din categoria companiilor mari provin însă din industrie şi producţie. Opt dintre cele 19 companii cu active de peste 4 milioane de euro activează în domenii precum panificaţie, agroalimentar, prelucrarea lemnului sau construcţii metalice.

Analiza arată că presiunea asupra acestor sectoare vine din suprapunerea mai multor factori, de la costurile ridicate de producţie şi cererea externă în scădere până la condiţiile de finanţare mai stricte şi volatilitatea din lanţurile internaţionale de aprovizionare. În paralel, încetinirea economiei germane afectează direct companiile locale integrate în lanţurile industriale europene.

Raportat la numărul de companii active, construcţiile devin sectorul cu cea mai mare vulnerabilitate, în timp ce sectorul IT şi comunicaţii rămâne cel mai stabil, cu o rată de doar 4,3 insolvenţe la 10.000 de firme active.

„În acest context, accesarea timpurie a instrumentelor de restructurare - concordat preventiv, restructurare extrajudiciară sau acorduri cu creditorii - devine esenţială. Companiile care acţionează în prima parte a anului 2026 au şanse semnificativ mai mari de redresare decât cele care amână decizia până când dificultatea devine structurală”, mai spune Paul-Dieter Cîrlănaru.