♦ Lucian Enaru, Country General Manager, Schneider Electric Romania: Data centerele nu înseamnă doar ChatGPT sau social media. Ele înseamnă industrie de apărare, infrastructură industrii critice, putere de calcul, management pentru multe industrii ♦ Lucian Măţăoanu, CEO Hyperfy & Security4Energy: Un lucru în care noi credem foarte tare sunt centrele de monitorizare. Centre de monitorizare în care, chiar dacă avem componentă de securitate fizică, avem şi componentă de cybersecurity şi componentă de operaţiuni.

Centrele de date devin rapid una dintre cele mai critice infrastructuri ale economiei moderne, depăşind cu mult rolul asociat consumului de conţinut digital sau aplicaţiilor de tip AI. De la industrie şi apărare până la managementul infrastructurilor energetice, tot mai multe sisteme esenţiale depind de capacitatea de procesare şi stocare a datelor.

„Data centerele nu înseamnă doar chatGPT sau social media. Ele inseamnă industrie de apărare, infrastructura, industrii critice, putere de calcul, management, pentru multe industrii. Managementul infrastructurilor critice, care e făcut acum în cloud, e suportat de centre de date.

S-au făcut extrem de multe progrese în ultimii 5 ani”, a spus Lucian Enaru, Country General Manager, Schneider Electric România, în cadrul ZF Power Summit 2026.

Lucian Enaru, Country General Manager, Schneider Electric România

Data centerele nu înseamnă doar ChatGPT sau social media. Ele înseamnă industrie de apărare, infrastructură, industrii critice, putere de calcul, management, pentru multe industrii. Managementul infrastructurilor critice, care e făcut acum în cloud, e suportat de centre de date. S-au făcut extrem de multe progrese în ultimii 5 ani

„În România, vom asista la o dublare lejeră a capacităţii în data centere, de la câteva sute de MB. Avem şi o slăbiciune şi o oportunitate. Suntem competitivi la preţul per MW, dar avem o slăbiciune la viteza de implementare. Energia, mixul energetic nu ne avantajează acum din perspectiva preţului.

În acest context, România are un avantaj competitiv legat de costuri şi un potenţial clar de creştere, cu o capacitate care ar putea să se dubleze în următorii ani. Totuşi, acest potenţial este temperat de o serie de vulnerabilităţi – de la lipsa predictibilităţii şi viteza redusă de implementare a proiectelor până la provocările legate de mixul energetic şi securitatea infrastructurilor. Într-o piaţă în care investiţiile se planifică pe termen lung, iar deciziile depind de stabilitate şi încredere, diferenţa nu mai este făcută doar de resurse, ci de capacitatea de a livra rapid, sigur şi coerent.

„În România, vom asista la o dublare lejeră a capacităţii în data centere. Avem şi o slăbiciune şi o oportunitate. Suntem competitivi la preţul per megawatt, dar avem o slăbiciune la viteza de implementare. Energia, mixul energetic nu ne avantajează acum din perspectiva preţului. Mixul evoluează acum prin investiţiile care merg spre zona nucleară, o tendinţă pe care o vedem în Europa. Este vital pentru centrele de date. Microsoft spune că consumă în data center 100% energie regenerabilă”, a mai adăugat Lucian Enaru.

În ceea ce priveşte tehnologia, Lucian Enaru susţine că aceasta este disponibilă în România, doar că data centerele se planifică cu ani înainte.

„Tehnologia este disponibilă în România. Dar nimeni nu stă după noi să facem investiţia. Data centerele se planifică cu ani înainte. Producţiile se planifică cu mulţi ani înainte. Trebuie să fim predictibili, să spunem cât vrem să construim pe an, cine sunt jucătorii. Altfel vom vedea iar proiecte care vor dura 2-3 ani, în loc de un an. Suntem implicaţi în majoritatea centrelor de date din energie. Implementarea unui proiect poate dura şi un an de zile. Nimeni nu se apucă de un centru de date până nu are de la producătorului chipurilor predictibilitate, măcar un precontract”, a mai explicat Lucian Enaru.

Totuşi, capacitatea centrelor de date din ţară este aşteptată să se dubleze în următorii ani, dar succesul proiectelor depinde nu doar de preţul competitiv al energiei, ci şi de predictibilitate şi viteza de implementare. În paralel, securitatea centrelor devine un element strategic, care, dacă este gestionat inteligent de la început, poate preveni costuri uriaşe şi poate asigura operarea eficientă pe termen lung a infrastructurii critice, de la energie la industrie şi servicii digitale.

„Pe de o parte, suntem consumatori de energie, pe de altă parte, ne asigurăm că centrele de date, site-urile de energie regenerabilă sunt securizate. Securitatea reprezintă doar 1,5% din cheltuielile dintr-un site, foarte puţin. Dacă ne gândim însă cât reprezintă securitatea în stadiul de operare a sistemului, probabil că vorbim de procente mult mai mari. Şi ce vrem noi să facem şi care este mandatul nostru este să schimbăm felul în care ne uităm la securitatea sistemelor de energie regenerabilă. Pentru că felul în care se întâmplă acum noi considerăm că nu este optim pentru a fi operat pe termen lung”, a spus Lucian Măţăoanu, CEO Hyperfy & Security4Energy, în cadrul ZF Power Summit 2026.

El a mai explicat că un exemplu foarte la îndemână este cel din sistemul bancar. La finalul anului 2000, în România, numărul de bănci creştea vertiginos, apăreau unităţi bancare la parterul fiecărui bloc, ulterior companiile mari au început să facă achiziţii, ceea ce a dus la perioada crizei cu potpuriu de sisteme, cu o reţea de 7.000 de locaţii şi 15.000 până la 20.000 de agenţi de pază.

Lucian Măţăoanu, CEO Hyperfy & Security4Energy

Dacă ne gândim însă cât reprezintă securitatea în stadiul de operare a sistemului, probabil că vorbim de procente mult mai mari. Şi ce vrem noi să facem şi care este mandatul nostru este să schimbăm felul în care ne uităm la securitatea sistemelor de energie regenerabilă”

Centrele de monitorizare în care, chiar dacă am componentă de securitate fizică, am componentă de cyber sau componentă de operaţiuni, am tot ce înseamnă evenimente în acelaşi loc şi se întâmplă aceea minune, tehnic se numeşte data fusion, dar mai pe româneşte înseamnă că putem să corelăm evenimentele între ele

„Era o situaţie total nesustenabilă. Translatând în bani din ziua de astăzi, dacă băncile nu ar făcut o schimbare, probabil că ar fi plătit anual undeva la 250 de mili­oane de euro doar pentru agenţi de pază. Cam ăsta este semnalul de alarmă pe care îl atragem şi noi pentru tot ce se întâmplă în energie regenerabilă. Trebuie să facem paşii corecţi acum, să venim cu sisteme de securitate foarte contextualizate.  Nu există un one size fits all.  Semnalul de alarmă pe care noi îl tragem când vine vorba de sisteme de securitate este că ele trebuie gândite pe un termen mult mai lung”, a mai adăugat Lucian Măţăoanu.

Dacă este gândit corect, dacă el este ulterior, are abilitatea de a fi conectat în centre de monitorizare, atunci costurile de operare care vor urma vor fi mult reduse,a  completat Lucian Măţăoanu.

„Ştiţi ce se întâmplă cu un sistem care este prost gestionat? Înseamnă un ecran roşu într-un centru de monitorizare în care nimeni nu mai poate să mai facă nimic. Trebuie să luăm deciziile corecte acum, legat de ce înseamnă un sistem de securitate bine gândit, mă refer la tot ce înseamnă doar perimetrul exterior, mă refer la alte construcţii adiacente. Fermele de regenerabile sunt  la fel de expuse cibernetic cum este orice zonă. În securitatea fizică noi vorbim despre layere de securitate.  Noi venim pe de-o parte cu această nivel de securitate fizică, care este primul dintre ele.”

Tendinţa este, şi timpul va demonstra, că elementele de securizare din punct de vedere fizic şi cyber trebuie gândite cumva împreună, susţine Lucian Măţăoanu.

„De asta, un lucru în care noi credem foarte tare sunt centrele de monitorizare. Centrele de monitorizare în care, chiar dacă am componentă de securitate fizică, am componentă de cyber sau componentă de operaţiuni, am tot ce înseamnă evenimente în acelaşi loc şi se întâmplă aceea minune, tehnic se numeşte data fusion, dar mai pe româneşte înseamnă că putem să corelăm evenimentele între ele. Şi atunci valoarea adăugată este mult mai mare.”

Mihai Manole, managing partner, Tema Energy

Vor exista mişcări importante în Europa în anii aceştia, implicit şi în România. Michael Dell declara în 2024 că va fi nevoie de până la o sută de ori mai multe centre de date decât în prezent, afirmaţie considerată nebunească, dar care pare să se confirme

Putem face o paralelă cu valul de energie regenerabilă înainte să fie val la fel privim şi centrele de date: în prezent, discuţiile sunt numeroase, există multă activitate şi intenţii, banii sunt disponibili

Din perspectiva lui Mihai Manole, managing partner, Tema Energy, a spus că deşi piaţa din România este încă nesemnificativă faţă e Europa, piaţa centrelor de date din România se află într-un moment intens de dezvoltare.

„În context local, s-au înregistrat numeroase investiţii, studii de fezabilitate şi pregătiri de centre de date, astfel că toate etapele sunt în desfăşurare acum în România. Putem face o paralelă cu valul de energie regenerabilă înainte să fie val la fel privim şi centrele de date: în prezent, discuţiile sunt numeroase, există multă activitate şi intenţii, banii sunt disponibili. Piaţa din România este încă nesemnificativă faţă de Europa, dar există optimism că decalajul va fi redus, deoarece se observă paşi concreţi şi centre de date AI în diverse stadii. Sunt disponibile numeroase fonduri europene, iar UE poate sprijini hyper-scaleri europeni care să nu depindă de finanţarea sau nevoia de date din SUA”, spune Mihai Manole.

Mihai Manole susţine că în prezent, în România sunt aproximativ 100 MW instalaţi în centre de date private şi o putere similară în centre de date publice ale ministerelor şi agenţiilor guvernamentale centrale şi locale.

„Tema Energy se află în diverse etape de proiectare, studii de fezabilitate, consultanţă, dar şi de construcţie propriu-zisă. Avem 3–4 MW în construcţie în acest moment. Marja de cost indică faptul că în România 1 MW de infrastructură de centre de date, fără IT, costă aproximativ 6–8 mil. euro. În Europa de Vest, acelaşi cost ajunge la 8–10 mil. euro pentru aceeaşi calitate şi standarde de infrastructură”, a mai adăugat Mihai Manole.

Conform unui studiu McKinsey, până în 2030 se vor investi 6-7 trilioane de dolari în noi centre de date.

„Vor exista mişcări importante în Europa în anii aceştia, implicit şi în România. Michael Dell declara în 2024 că va fi nevoie de până la o sută de ori mai multe centre de date decât în prezent, afirmaţie considerată nebunească, dar care pare să se confirme”, susţine Mihai Manole.

Anul trecut, la Data Center Forum, Wes Cummins, fondator şi CEO al Applied Digital, unul dintre marii dezvoltatori de centre de date AI din Statele Unite, care construieşte aproximativ 1 GW de putere IT, a afirmat că România nu este o piaţă condamnată să nu crească, ci dimpotrivă, a mai spus Mihai Manole.