Cel mai nou raport al Wind Europe, organi­zaţia europeană care reprezintă interesele jucătorilor din in­dustria eoliană, arată un salt important al industriei eoliene locale, după ani întregi de îngheţ.

Circa 19,1 GW de capacitate nouă în parcuri eoliene a fost mon­tată anul trecut la nivel european, UE 27 având un nivel de 15,1 GW, arată datele din raportul pentru 2025 realizat de Wind Europe, cea mai importantă organizaţie la nivel european dedicată industriei eoliene.

România figurează în raportul Wind Europe cu o capacitate nouă de 330 MW, un salt binevenit după aproape un deceniu de îngheţ. Tot datele Wind Europe arată că anul trecut ponderea energiei eoliene în mixul energetic local a ajuns la 11%. Cu această nouă capacitate, eolienele au ajuns în România la finalul anului 2025 la 3.480 MW, capacitate care nu coincide întru totul cu rapoartele Transelectrica.

„Cele mai puternice turbine eoliene terestre au fost instalate în România, cu o putere medie de 6,6 MW, urmată îndeaproape de Finlanda (6,5 MW) şi Suedia (6,4 MW)“, se mai arată în raportul menţionat. „Se preconizează că puterea eoliană terestră din România va ajunge la 2,6 GW până în 2030, aducând capacitatea totală la 6 GW. Aceasta ar fi sub obiectivul setat prin Planul Naţional pentru 2030, de 7,6 GW.

“

Cel mai mare producător de energie eoliană sunt grecii de la PPC Renewables care direct sau prin intermediul unor firme controlate în totalitate deţin aproape 1,1 GW de capacitate, potrivit datelor Translectrica referitoare la parcurile eoliene dispecerizabile. Grecii au preluat prin intermediul unor achiziţii firmele care gestionează parcul eolian Fântânele-Cogealac, de 600 MW, pus în funcţiune în 2012 în urma unei investiţii de 1,2 mld. euro realizate de la cehii de la CEZ. Nici până acum parcul de 600 MW nu a fost depăşit ca şi capacitate.

Pe locul doi în topul celor mai mari gestionari de portofolii de energie eoliană sunt portughezii de la EDPR, cu o capacitate de 471 MW. EDPR sunt veterani ai pieţei de energie eoliană din România, investiţiile lor fiind făcute în primul val pe care l-a experimentat România în perioada 2009-2014.

Pe locul trei sunt austriecii de la Verbund, cu un portofoliu de 226 MW, puşi la fel în funcţiune în primul val de energie eoliană.

Între cei mai mari patru deţinători de portofolii de parcuri eoliene este oficial şi Ingka Investments Renewable Energy România, companie din grupul Ingka, proprietarul IKEA. Potrivit datelor de pe site-ul Transelelectrica, Ingka are un portofoliu de 165 MW de energie eoliană, toate proiectele care figurează acum oficial pe numele său fiind deţinute anul trecut prin intermediul companiei EWIND, deţinută de Ingka. Cel mai mare parc eolian care face parte din portofoliul Ingka are o capacitate de 123 MW.

În total, cele patru firme menţionate deţin 1.961 MW de capacitate, adică aproape 64% din energia eoliană a României. Iar partea interesantă este că toţi aceşti jucători au anunţat planuri de creştere în cel de-al doilea val de energie verde.