Economia României a scăzut cu 1,2%, pe serie brută, în primul trimestru din 2026  faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor provizorii (1) publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS), care revizuiesc în sus estimarea-semnal anunţată în luna mai, când instituţia indica un declin de 1,7% an/an.

Pe seria ajustată sezonier, Produsul Intern Brut (PIB) a fost cu 1,1% mai mic decât în primul trimestru din 2025 şi a stagnat faţă de trimestrul anterior.

Potrivit INS, economia României a generat un PIB de 403,9 miliarde de lei în primele trei luni ale anului, calculat în serie brută şi la preţuri curente. Pe seria ajustată sezonier, PIB-ul a fost estimat la 497,8 miliarde de lei.

Analiza pe categorii de activităţi arată că industria, cu o pondere de 15,8% la formarea PIB, a redus creşterea economică cu 0,2 puncte procentuale, pe fondul unei scăderi a activităţii de 1,2%.

Totodată, sectorul comerţului, repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele, cu o pondere de 22,5% la formarea PIB, a avut o contribuţie negativă de 0,8 puncte procentuale la evoluţia PIB, în condiţiile în care activitatea din acest sector s-a redus cu 3,1%.

Sectorul informaţiilor şi comunicaţiilor, cu o pondere de 8,1% la formarea PIB, a avut o contribuţie negativă de 0,3 puncte procentuale după un recul de 4,1%.

La acestea s-au adăugat activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice şi serviciile suport, care au diminuat PIB-ul cu 0,3 puncte procentuale, pe fondul unei scăderi de 3,9%, precum şi administraţia publică, educaţia şi sănătatea, cu o contribuţie negativă de 0,2 puncte procentuale. Tranzacţiile imobiliare au redus, la rândul lor, creşterea economică cu 0,1 puncte procentuale.

La polul opus, construcţiile au fost principalul motor de creştere al economiei în primele trei luni ale anului. Sectorul a avansat cu 7,9% şi a contribuit cu 0,4 puncte procentuale la evoluţia PIB. O contribuţie pozitivă importantă a venit şi din activităţile culturale, recreative şi alte servicii, care au crescut cu 11,6%, adăugând 0,3 puncte procentuale la creşterea economică.

Din perspectiva utilizării PIB, consumul populaţiei a reprezentat principalul factor de slăbiciune al economiei. Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei s-a redus cu 1,8%, având o contribuţie negativă de 1,2 puncte procentuale la evoluţia PIB. De asemenea, consumul individual al administraţiei publice a avut o contribuţie negativă de 0,1 puncte procentuale.

În schimb, investiţiile au rămas pe creştere. Formarea brută de capital fix a avansat cu 4,7%, contribuind pozitiv cu 0,9 puncte procentuale la dinamica economiei.