3,3 miliarde de litri de lapte pe an - atat are voie Romania sa proceseze din momentul in  care se va integra in Uniunea Europeana, potrivit cotelor negociate. E mult sau e putin? Depinde de unghiul din care privim lucrurile.

De aproape trei ori mai mica decat cota pentru lapte este cantitatea de lapte procesata, in prezent, in unitatile specializate: 1,2 miliarde de litri. Din acest unghi, negocierile la capitolul lapte arata bine. Dar consumul mediu de lapte este de zece ori mai mic in Romania fata de media europeana: 6,7 litri per capita, fata de 65-70 de litri in UE. Cauzele? Principalul motiv din care de fapt decurg si celelalte (cum ar fi interesul scazut pentru o alimentatie sanatoasa) este puterea scazuta de cumparare. 

Dar romanii se asteapta ca integrarea in UE sa duca la cresterea nivelului de trai, ceea ce ar insemna ca romanii vor avea ce scoate din buzunar pentru a-si umple frigiderul de lapte. 

Insa banii nu vor intra automat in portofelele romanilor la data aderarii, in mod magic - asa ca echilibrul dintre cota negociata de Romania si cerere nu are o baza solida. Ce se va intampla insa cand ne vom permite cu totii portia zilnica de calciu? Vor fi in rafturi suficient lapte si suficiente produse lactate romanesti? 

Aici ar fi nevoie de putina magie. Procesatorii de lapte din Romania sunt obligati sa se alinieze la standardele vestice, atat in privinta conditiilor de procesare a laptelui cat si a calitatilor acestuia.

Momentan, suntem deficitari la ambele capitole. Din cele cateva sute de companii de pe piata laptelui, aproape toate sunt firme de dimensiuni mici care nu au suficienta forta pentru a face investitii pentru ridicarea standardelor de procesare si de calitate a laptelui O evaluare a investitiilor necesare este o intreprindere aproape imposibila. Dar o idee aproximativa o poate da Tyrom, o fabrica de prelucrare a laptelui de dimensiuni medii, din Baraolt, Covasna, care a beneficiat de o infuzie de capital de aproape doua milioane de euro in 2004.

E drept, totusi, ca Romania a solicitat si a obtinut o perioada de tranzitie de 3 ani, de la momentul integrarii pana la finele lui 2009, pentru modernizarea si retehnologizarea a 28 de unitati de procesare a laptelui, precum si pentru organizarea centrelor de colectare si a celor de standardizare a laptelui. Dar un calcul simplu arata ca minim cinci sute de procesatori se vor inchide, in conditiile in care din cei circa 600 existenti pe piata cateva zeci sunt "in grafic" si alti 28 au primit derogare.

Calitatea laptelui este un punct la care situatia e la fel de "neagra". Nici macar o cincime din laptele care ajunge la poarta fabricii nu indeplineste conditiile europene, din punct de vedere al calitatii. Si-aici s-a facut o derogare. Romania a solicitat si a obtinut o perioada de tranzitie de trei ani, tot pana la finele lui 2009, pentru conformarea la cerintele comunitare a fermelor de animale de lapte si la calitatea laptelui crud obtinut. Iar investitiile necesare pentru ferme sunt uriase. "Sunt necesare 8,5 miliarde de euro pentru a realiza ferme de cate zece vaci, cu tanc de racire a laptelui", explica Valeriu Steriu, presedintele Asociatiei Patronale din Industria Laptelui.

E drept ca unele tehnologii traditionale de producere a unor tipuri de lactate nici nu se pot incadra in conditiile comunitare. Astfel, s-a acordat o derogare de la normele sanitar-veterinare, pentru 58 de tipuri de branza si produse lactate de vaca, oaie, capra si bivolita, produse prin tehnologii traditionale.

Pentru rezolvarea acestor probleme solutia ar fi tot banii. Investitii masive in fermele de vaci. Acum, laptele nu este produs in mod sistematizat. 85% din laptele romanesc se produce in gospodarii si doar 15% in ferme. In tarile UE este cel putin invers. Asa se explica, de fapt, si interesul firmelor straine dar si al celor locale pentru investitii in zootehnie, in Romania. Numai in Timis sunt peste 10 companii italiene care au investit in ferme cu peste 500 de capete de vaci pentru lapte. La Dorna s-a orientat de ani buni catre investitiile in ferme ecologice de vaci in Moldova. Acum are in "circuit" 50 de ferme, dar Jean Valvis, presedintele grupului La Dorna, spune ca pana la sfarsitul lui 2005 vor fi inca 125.

Lucrurile, asadar, se misca, dar ritmul va trebui sa fie suficient de alert pentru a fi realizate cotele negociate care, daca nu sunt acoperite in fiecare an, sunt pierdute, iar cresterea cererii va trebui acoperita prin importuri.

Prima impresie, in privinta laptelui: romanii au obtinut mai mult decat pot face, dar mai putin decat au nevoie.

Totusi, exista si o "carte" pe care Romania a jucat-o bine: producatorii romani au obtinut din partea UE recunoasterea si protectia denumirilor de origine si geografice pentru 70 de produse lactate, care vor putea fi produse de acum inainte numai in Romania si vandute in toata lumea sub marca romaneasca. 

Insa companiile din industria laptelui isi impart influenta in zone restranse. Motivul este forta financiara insuficienta pentru a acoperi, ca distributie, intreaga tara, daca avem in vedere ca laptele si produsele derivate au nevoie de conditii speciale de depozitare si transport.

Asa se face ca piata este dominata de nume sonore ca Danone, Friesland sau Prodlacta, La Dorna sau Hochland. Firmele din acest esalon au puterea financiara de a ridica "pretentii" asupra pietei lactatelor, care se ridica la 350 de milioane de euro anual. Totusi, pentru indeplinirea standardelor comunitare, firmele din domeniul laptelui mai pot primi sprijin financiar. "Cei care doresc sa realizeze investitii cu fonduri SAPARD prin submasura «lapte si produse lactate» mai au la dispozitie 22 de milioane de euro", conform informatiilor oferite de agentia SAPARD in aprilie.

Spre deosebire de alte domenii, cum ar fi cel al carnii, fondurile SAPARD inca necheltuite arata ca procesatorii nu s-au prea inghesuit sa ceara bani de investitii. In 2004, membrii Comisiei Europene au aplicat amenzi cumulate de 388 de milioane de euro pentru depasirea cotei anuale de productie pentru lapte. "Incrimitate" au fost noua state: Austria, Belgia, Marea Britanie, Danemarca, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg si Olanda.

Numai guvernul de la Roma a primit o sanctiune de 167 de milioane de euro ca urmare a supraproductiei de lapte pe care Italia a inregistrat-o in sezonul 2003 - 2004.

Deocamdata, Romania nu e in situatia de a-si face griji pentru supraproductie. Dar cazul este graitor pentru fermitatea de reactie a Uniunii in ceea ce priveste respectarea regulilor.