„Votul nu este un eşec pentru guvern, ci o victorie pentru democraţie. Vreau să fiu absolut clară, acest guvern nu va relua negocierile de aderare în cursul acestui mandat legislativ”, a declarat Frostadóttir, la o zi după consultarea islandezilor, notează AFP.

Poziţia guvernului islandez vine după ce sâmbătă, în cadrul referendumului privind redeschiderea negocierilor pentru aderarea la UE, populaţia a respins demersul.

La referendum au participat 225.031 de alegători, ceea ce înseamnă o prezenţă de 82,5%, iar rezultatul final a arătat că opţiunea „Nu” a obţinut 52,8% din sufragii (118.040 de voturi), în timp ce tabăra „Da” a strâns 47,2% (105.339 de voturi).

Islanda a depus cererea de aderare în 2009, după criza financiară care a lovit puternic economia ţării.

Negocierile au început în 2010 şi au avansat în mai multe domenii, însă au fost suspendate în 2013, după ce puterea a fost preluată de un guvern eurosceptic. Cererea Islandei nu a fost retrasă oficial, iar negocierile pot fi reluate dacă alegătorii susţin această variantă.

De această dată, dezbaterea are loc într-un context geopolitic foarte diferit. Islanda este membră NATO, dar nu are armată proprie şi se bazează în mare parte pe cooperarea cu aliaţii pentru securitate.

În plus, Războiul din Ucraina, activitatea Rusiei în Atlanticul de Nord şi incertitudinile legate de politica Statelor Unite au determinat o parte dintre islandezi să privească mai atent spre Europa.