♦ Pe unii fermieri seceta ultimilor ani i-a făcut chiar să renunţe la cultura de porumb ♦ Estimările arată însă că România ar putea ajunge la o producţie de 7,7 milioane de tone de porumb în 2026, plus 10% faţă de 2025 ♦ „N-am mai avut porumb aşa promiţător de 6-7 ani“, spune un fermier din Călăraşi.

Producţia de porumb din România se conturează în 2026 foarte diferit de la o regiune la alta, astfel că în timp ce fermierii din sud-estul ţării vorbesc despre culturi care au beneficiat de condiţii mai bune şi despre perspective încurajatoare la recoltare, în vest seceta a lovit puternic, iar în unele ferme producţiile sunt sub aşteptări sau chiar zero.

„În Bihor recoltăm zero porumb anul acesta. A fost o secetă cum n-am mai văzut de peste 30 de ani de când fac agricultură, o catastrofă. În Bihor avem foarte puţine irigaţii, poate 300-500 de hectare cu irigaţii la nivelul întregului judeţ. Am avut în tot anul agricol, de la 1 august 2025  până astăzi am avut precipitaţii undeva la 250 de litri/mp, iar în mod normal ar trebui să fie 500-600 litri/mp, cam asta a fost media în ultimii ani în Bihor, Timiş, Arad şi Satu-Mare“, a spus Dan Corbuţ, fondatorul Agroind Cauaceu, care exploatează 3.500 de hectare în Bihor.

În 2025, la nivelul întregii ţări s-a cultivat porumb pe 1,93 milioane de hectare, în scădere cu 8% faţă de anul precedent, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS). Bihor este al nouălea judeţ ca suprafaţă cultivată cu porumb, cu circa 77.000 de hectare în 2025, conform aceleiaşi surse. Regiunea Vest care reuneşte Bihor, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Cluj, SatuMare şi Sălaj (aşa cum sunt ele împărţite de INS) şi regiunea Vest cu judeţele Arad, Caraş-Severin şi Hunedoara au îm­preună 455.000 de hectare cultivate cu po­rumb, adică circa un sfert din suprafaţa cultivată cu porumb a ţării. În total, aceste două regiuni au o su­prafaţă agricolă cultivată de peste 1,6 mi­lioane de hectare, iar datele INS arată că doar 68.000 de hectare au fost anul trecut amenajate cu lucrări de irigaţii.

„Anul acesta a fost o catastrofă. La societatea din Olari (jud. Arad) am recoltat cam 70 de hectare cu o producţie de 900 de kg pe hectare. Este un dezastru mare şi tragedia e că ANIF-ul vinde apă în Ungaria. Toţi fermierii am cerut, însă nu ne bagă nimeni în seamă. Toate parcelele mele au canale, avem toată infrastructura necesară. Cu irigaţii ar urca producţia până la 15-17 tone la hectar“, a spus Dimitrie Muscă, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori din vestul României, care exploatează peste 7.500 de hectare în judeţul Arad, pe care cultivă în principal grâu şi porumb. Din acestea, 1.700 de hectare sunt acoperite cu porumb boabe şi porumb siloz pe 350 de hectare.

„Este al treilea an consecutiv când este o astfel de secetă. În toată Câmpia de Vest de la Timişoara până la Satu Mare este aceeaşi tragedie“, a adăugat Dimitrie Muscă.

„În sudul ţării anul acesta a fost un an rezonabil sau un an bun sau foarte bun, dar în vestul ţării este dezastru, adică este o secetă cumplită din Caraş până în până în Satu Mare. La porumb nu se recoltează aproape nimic în foarte multe zone. La mine cultura arată bine pentru că am irigaţii. Însă, autorităţile nu fac ce tre­buie, adică aici, la Arad, stăm cu două canale de irigat care sunt de 3 ani tot la tot la faza de proiectare“, a afirmat Cosmin Micu, fermier din Arad, care conduce Procereal Agrosan şi cultivă circa 1.500 de hectare cu cereale şi oleaginoase.

Însă COCERAL, asociaţia europeană a comerţului cu cereale şi oleaginoase (rapiţă, floarea-soarelui etc.), estima în iulie că producţia de porumb va ajunge la 7,7 milioane de tone, faţă de 7 milioane în 2025 (plus 10%).

Însă suprafaţa cultivată cu porumb estimată de 1,8 milioane de hectare este mai mică decât cea de anul trecut

„Eu sunt într-o conjunctură fericită, am marea majoritate a suprafeţelor irigate la porumb, dar chiar şi fermele care nu sunt la irigat, eu cred că vor închide cu un 5-5,5 tone la hectar, o producţie aproape la nivelul costului de producţie“, a spus şi Teofil Dascălu, CEO al Frizon Group, un mare producător de cereale din Vrancea, care lucrează circa 4.500 de hectare.

De asemenea, Marcello Daniliuc, fermier şi fondator al Marcellino Impex, care lucrează în jur de 850 de hectare de teren în judeţul Călăraşi, arată că producţia în zonă este bună.

„A fost un an cu precipitaţii, au fost şi temperaturi destul de prielnice în perioada de polenizare şi cultura nu a suferit atât de mult. N-am mai avut porumb aşa de promiţător de cel puţin 6-7 ani“, a punctat el.

Pe de altă parte, sunt fermieri sunt care au renunţat la cultura de porumb. De exemplu, Cosmin Iancu, administrator al fermei Picmar, care lucrează circa 1.100 de hectare în judeţul Ilfov, din care 300 aflate în proprietate, spunea că schim­bările climatice afectează din ce în ce mai mult agricultura, iar în acest context a fost nevoie să ia decizii care afectează tipurile de culturi însămânţate. Astfel, astăzi circa 85% din suprafaţa fermei este cultivată cu culturi de toamnă rapiţă, grâu şi orz.

„Noi, tradiţional, eram cultivatori foarte serioşi de porumb, circa 500-550 de hectare fiind cultivate anual cu porumb. Ultimii cinci ani de zile ne-au demonstrat că această cultură trebuie să ne iasă de la suflet, astfel că 2026 este anul în care suprafaţa de porumb nu va mai exista, ajungem la zero hectare supra­faţă de porumb“, povestea fermierul.