Liderul USR, Dominic Fritz, care urmează să îşi piardă funcţia după adoptarea reformei ANI, a transmis, sâmbătă după-amiază, un mesaj dur. Acesta a calificat Legea Integrităţii drept „Legea anti-Timişoara”, lansând un atac la adresa PSD şi AUR.

„Legea anti-Timişoara a fost publicată în Monitorul Oficial. Ţinta PSD+AUR cu această lege: să vă omoare speranţa”, acuză Dominic Fritz, pe pagina sa de Facebook.

Legea a fost publicată încă de vineri seara în monitorul oficial încă de vineri seara, după ce a fost promulgată de preşedintele Nicuşor Dan.

Acesta a venit şi cu un mesaj de încurajare pentru timişorenii, dar şi ceilalţi cetăţeni care îl susţin.

„Vom transforma aceste 30 de zile dintr-un abuz într-un festival al faptelor prin care am schimbat Timişoara. Pentru că asta îi sperie cel mai tare: că România se poate schimba prin muncă, seriozitate şi fără furăciuni”, a scris Fritz.

Actualul lider USR a mai precizat că, şi după pierderea funcţiei ce primar va rămâne tot timişorean.

„Şi din ziua 31 - în care eu tot timişorean voi fi - continuăm. Eu voi fi tot aici. Cu voi. Înainte”, se arată în mesajul publicat de Fritz.

Potrivit verdictului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, bazat pe Raportul ANI, Dominic Fritz se află în incompatibilitate cu funcţia de primar al Timişoarei, după ce, în a doua sa zi de mandat, a semnat un PUZ moştenit de la administraţia Robu, care a fost realizat de un arhitect local.

Acel arhitect local a împrumutat USR cu 25.000 de lei în campania electorală a lui Dominic Fritz.

PNL a decis să voteze reforma ANI, deşi ea conţine amendamentul propus de PSD, cu privire la faptul că oficialii care se află în incompatibilitate cu funcţia sau în conflict de interese îşi pierd mandatul în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

Cu toate acestea, reforma ANI stârneşte controverse la nivel european. Partidul Popular European (PPE) şi grupul Renew Europe îi cer preşedintei Comisiei Europene să blocheze cei 770 de milioane de euro din fondurile PNRR destinate României, aferente jalonului PNRR.

Reprezentanţii celor două grupuri invocă probleme legate de statul de drept, între care „scopul de a elimina un adversar politic”, dar şi faptul că aplicarea retroactivă a prevederilor ar încălca legislaţia europeană, după cum au precizat reprezentanţii celor două entităţi pentru POLITICO.