Între deadline-uri şi şedinţe, pauza de masă devine adesea o provocare pentru ritmul trepidant al zilelor de lucru de astăzi. Într-o cultură în care multitaskingul şi viteza par sinonime cu eficienţa, prânzul se transformă mult prea uşor într-o masă rapidă luată la birou, lângă tastatura laptopului.

Totuşi, pauza de prânz înseamnă mai mult decât un sandviş mâncat între două e-mailuri. Este un moment vital, care ne ajută să ne recăpătăm energia şi concentrarea pentru cea de a doua parte a zilei şi să ne reconectăm, într-un fel mai direct şi empatic, cu oamenii din jurul nostru. Liderii şi organizaţiile care o încurajează reafirmă un principiu esenţial: performanţa sustenabilă începe cu echilibrul dintre productivitate, bunăstare şi grijă faţă de oameni.

De aceea, prin această rubrică, ne-am propus să împărtăşim perspective inspiraţionale despre importanţa pauzei de prânz şi a gesturilor simple prin care obiceiurile zilnice pot deveni modele de responsabilitate, leadership şi „Mai Bine” pentru oameni, organizaţii şi comunităţi.

Care sunt ingredientele dumneavoastră secrete de leadership? Prin ce practici cotidiene simple, precum e pauza de prânz, construiţi  „Mai Bine”  în comunitatea dumneavoastră de lucru?

Dana Sîntejudean, Director Edenred pentru Europa, Orientul Mijlociu şi America Hispanică

♦ Pentru mine, leadershipul nu înseamnă doar decizii strategice, ci se construieşte din consecvenţa gesturilor mici, cotidiene, prin felul în care suntem prezenţi zi de zi pentru echipele noastre.

♦ Într-un ritm profesional tot mai accelerat, un astfel de gest simplu este, cu siguranţă, prânzul: o pauză esenţială care nu doar ne reîncarcă cu energie, ci creează un spaţiu real de reconectare, empatie şi comunicare autentică.

♦ Astăzi vorbim tot mai mult despre faptul că cele mai solide comunităţi sunt, de fapt, acelea care lasă loc vulnerabilităţii, în care oamenii se simt în siguranţă să împărtăşească nu doar succesul, ci şi experienţele de învăţare mai puţin reuşite. Nu întâmplător „curajul” — în sensul său originar, din latinescul cor („inimă”), „a vorbi cu inima deschisă” — este invocat ca barometru al unei culturi organizaţionale sănătoase.

♦ Conversaţiile autentice, deschise şi empatice stau la baza acestei culturi şi sunt ingredientele de leadership în care, la rândul meu, cred cu convingere. Iar pauza de prânz petrecută împreună cu colegii este unul dintre cele mai simple şi fireşti moduri prin care putem să le punem în practică şi să transformăm, zi de zi, organizaţiile noastre în comunităţi de Mai Bine.

♦ Lead by example! Nu e un secret de leadership, doar un call to action personal care mă ghidează întotdeauna.

Radu Savopol, preşedinte HORA

♦ Pentru mine, leadershipul înseamnă mai ales grijă faţă de oameni, de echipă, de parteneri şi de comunitate. În ospitalitate, am învăţat că detaliile fac diferenţa, iar o cafea băută împreună sau un prânz servit cu colegii pot deveni momente de conexiune reală, nu doar o pauză dintr-o zi aglomerată. Cultura prânzului, la fel ca un brand autentic, se construieşte din gesturi mici, dar constante: ascultare, recunoştinţă, prezenţă. Cred că acolo unde există dialog, respect şi energie bună, se nasc idei, iniţiative şi comunităţi care pot schimba lucrurile în „Ţara lui Mai Bine”.”

Care sunt ingredientele dumneavoastră secrete de leadership? Prin ce practici cotidiene simple, precum e pauza de prânz, construiţi „Mai Bine” în comunitatea dumneavoastră de lucru?

Cristina Chiriac, preşedintă CONAF

♦ Leadershipul nu se construieşte cu discursuri lungi. Se face cu oameni — cu priviri ridicate din laptop, cu o cafea băută împreună, cu acel „ce mai faci?” care chiar aşteaptă un răspuns.

♦ Eu cred că o echipă seamănă mai degrabă cu o grădină decât cu o fabrică: dacă o uzi zilnic cu atenţie, cu încredere şi cu puţină recunoştinţă, creşte singură. Dacă uiţi de ea, se usucă în tăcere.

♦ Pauza de prânz? Nu e doar despre mâncare. E despre oameni. E momentul când renunţi la titluri, la KPI-uri şi la toată armura de lider şi devii om între oameni. Uneori, de acolo se nasc ideile care schimbă tot; alteori, doar liniştea aceea bună care face ziua suportabilă.

♦ Ingredientele mele? Niciun secret mare: să asculţi, să mulţumeşti şi să fii acelaşi om şi în şedinţă, şi pe hol. Să nu confunzi puterea cu superioritatea, ci cu responsabilitatea.

♦ Pentru că leadershipul adevărat nu înseamnă doar a conduce, ci a ţine oamenii împreună — şi a întreba, simplu şi sincer: „Tu cum eşti azi?”. Din felul în care răspund oamenii la întrebarea asta ştii exact cât de sănătoasă e organizaţia ta.

Cosmin Vladimirescu, general manager, Mastercard România şi Croaţia

♦ Ingredientele mele de leadership pornesc de la empatie, claritate şi consecvenţă. Cred că un lider autentic nu doar inspiră, ci creează contextul în care ceilalţi pot să crească, să aibă iniţiativă şi să se simtă parte dintr-o echipă cu sens. La Mastercard, încurajăm un leadership bazat pe încredere şi colaborare, unde fiecare voce contează şi fiecare zi oferă oportunităţi de învăţare. Practicile cotidiene simple, precum pauza de prânz, devin momente valoroase de reconectare, dialog şi echilibru.

♦ Cred că bunăstarea oamenilor stă la baza performanţei, iar soluţiile care sprijină acest echilibru, precum cardurile de masă emise sub licenţă Mastercard, contribuie concret la starea de bine a angajaţilor. Prin gesturi mici, dar consecvente, construim „Mai Bine” în comunitatea noastră de lucru: un loc în care oamenii se simt sprijiniţi, inspiraţi şi motivaţi să facă diferenţa.

Ovidiu Teodorescu, CEO, UCMS by AROBS

♦ Pentru mine, leadershipul înseamnă echilibru şi consecvenţă în lucrurile simple. Cred că un lider autentic creează spaţiu, pentru dialog, reflecţie şi creşterea oamenilor. Pauza de prânz, de exemplu, devine un moment în care echipa se reconectează uman, nu doar profesional. În comunitatea noastră de lucru, încurajez obiceiurile care susţin energia pe termen lung: timp pentru masă, pentru conversaţii reale şi pentru recunoaşterea eforturilor individuale. Aşa se construieşte încrederea.

♦ „Mai Bine” începe cu gesturi mici, dar asumate: un prânz împărţit, o idee ascultată, o decizie luată împreună. Dincolo de procese şi KPI, leadershipul se măsoară în calitatea relaţiilor şi în starea de bine pe care o creezi în jurul tău.

Cum credeţi că poate influenţa masa de prânz o schimbare în bunăstarea angajaţilor din România? 

Albert Davidoglu, CEO, Macromex

♦ Masa de prânz are un rol mult mai profund decât acela de simplă pauză în programul de lucru. Este un moment care contribuie semnificativ la starea de bine, la echilibrul şi la performanţa angajaţilor. Din perspectiva noastră, la Macromex, o alimentaţie echilibrată şi o pauză de prânz de calitate pot genera o schimbare reală în bunăstarea angajaţilor din România.

♦ Aceste momente de respiro nu înseamnă doar hrană, ci şi reconectare – cu propria energie şi cu echipa. Ele creează contextul potrivit pentru dialog, idei noi şi o stare de spirit pozitivă, toate esenţiale pentru o cultură organizaţională sănătoasă.

♦ Cred cu tărie că investiţia în experienţa angajaţilor, inclusiv prin gesturi aparent simple precum masa de prânz, construieşte loialitate, motivaţie şi performanţă sustenabilă. Oamenii care se simt bine vor aduce mereu rezultate bune – iar aceasta este, în esenţă, cheia unui vibe de campion.

Cum vedeţi colaborarea între autorităţi, producătorii locali şi mediul privat pentru transformarea mesei de prânz a românilor într-un exemplu de sănătate şi consum responsabil?

Silvia Dinică, Secretar de stat la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale

♦ Cred că transformarea mesei noastre de prânz într-un exemplu de sănătate şi consum responsabil începe, în primul rând, cu conştientizarea unei misiuni comune şi a importanţei fiecărui actor implicat în acest proces. Bunăstarea angajaţilor nu depinde doar de alegerile individuale, ci şi de un întreg ecosistem construit în jurul lor şi aici mă gândesc la  producătorul local, la restaurante şi până la cadrul reglementat de autorităţi.

♦ Rolul nostru, ca instituţii publice, este să asigurăm un context predictibil, echitabil şi transparent, care să favorizeze cooperarea reală între aceşti parteneri. Doar prin această colaborare pot fi create condiţiile în care angajaţii au acces la prânzuri echilibrate în timpul programului de lucru, restaurantele oferă alternative sănătoase, bazate pe produse locale, iar producătorii locali devin parte activă a unui lanţ alimentar sustenabil care-i poate  valoriza optim. Am convingerea că prin această cale integrată şi colaborativă, care creează context între toate părţile implicate, putem construi, pas cu pas, o cultură a prânzului responsabil şi mai ales  una care susţine sănătatea, economia locală şi coeziunea socială.

♦ Pauza de prânz poate deveni, astfel, un exemplu simplu, dar puternic, de politică publică orientată spre bunăstare comună şi sustenabilitate.