România se confruntă cu una dintre cele mai dificile ecuaţii macroeconomice ale ultimilor ani: reducerea deficitului bugetar fără sacrificarea creşterii economice. În contextul încetinirii consumului şi al şocurilor externe, menţinerea unei dinamici pozitive a economiei depinde tot mai mult de investiţii şi de capacitatea de a atrage fondurile europene disponibile.

Experienţa anului trecut arată însă că un astfel de echilibru este posibil, chiar dacă prognozele iniţiale erau mult mai pesimiste. Economia a performat peste aşteptări în condiţiile în care investiţiile au compensat în mare parte slăbirea consumului privat, fenomen care a devenit vizibil mai ales în a doua parte a anului, este de părere Ciprian Dascălu, economist-şef în cadrul BCR.

„În principiu e posibil. Dacă ne uităm chiar şi anul trecut erau multe prognoze în care se vedea creşterea semnificativ mai jos decât a fost în final, iar practic prin stimularea investiţiilor a reuşit să se compenseze într-o mare măsură efectul contracţionist din partea consumului privat, care s-a văzut şi în vânzările cu amănuntul în a doua parte a anului”, a spus Ciprian Dascălu la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.

Aceeaşi strategie ar putea reprezenta şi în 2026 principalul mecanism prin care economia să evite stagnarea, într-un context în care spaţiul pentru stimularea consumului rămâne limitat. În acest cadru, fondurile europene devin un factor decisiv pentru menţinerea creşterii economice.

„Cred că acesta ar fi modul de abordare şi în acest an, mai ales dacă ne uităm la fondurile europene pe care le are România la dispoziţie în acest an. Acestea ar putea fi singura speranţă de a avea o creştere economică. Estimarea noastră este undeva la 1%, dar riscurile sunt de ambele părţi. Avem ca ipoteze o absorbţie destul de bună a fondurilor europene care sunt deja propuse sau avute în vedere”,

În acelaşi timp, consumul, motorul tradiţional al economiei româneşti, rămâne sub presiune cel puţin în prima parte a anului. Redresarea ar putea veni abia în a doua jumătate, pe fondul unei eventuale reveniri a câştigurilor salariale reale.

„Pe de altă parte, în ceea ce priveşte consumul nu vedem o revenire în prima jumătate a anului. De-abia în a doua jumătate ne aşteptăm să vedem că majorarea salariilor în termeni reali să redevină pozitivă”, se arată în evaluare.

Perspectiva economică este însă complicată de apariţia unor şocuri externe dificil de anticipat, care pot schimba rapid scenariile macroeconomice. Creşterea abruptă a preţului petrolului, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, este unul dintre factorii care pot modifica semnificativ perspectivele pentru inflaţie, consum şi creştere economică.

„Cu toate astea ne confruntăm cu tot felul de şocuri. Nimeni nu se aştepta şi nu am văzut vreo prognoză care să fi avut în vedere conflictul din Iran şi preţul petrolului de peste 100 de dolari pe baril”, mai spune economistul-şef al BCR.

În aceste condiţii, capacitatea României de a accelera investiţiile publice şi de a utiliza eficient fondurile europene devine esenţială pentru menţinerea creşterii economice într-un an marcat de presiuni bugetare şi de incertitudini externe majore.