PSD a anunţat astăzi, la ora 14:00, un pachet de „relansare economică” care include deduceri fiscale pentru investiţii greenfield, garanţii de stat pentru credite şi un ghişeu unic digital pentru investitori.

Social-democraţii promit 120.000 de noi locuri de muncă şi o creştere economică de 3% în următorii trei ani, însă nu este clar dacă măsurile au sprijinul al Coaliţiei, potrivit Digi24.

Pachetul prevede sprijin pentru investiţii de peste 20 de milioane de euro în industrii-cheie şi concesionarea de terenuri cu utilităţi pe 30 de ani.

Principalele măsuri:

• Credit fiscal pentru investiţii de la zero (greenfield): deduceri masive din impozitul pe profit pentru anumite cheltuieli pe o perioadă de 5 până la 10 ani, în funcţie de valoarea investiţiei.
• Garanţii de stat pentru credite luate de companii
• Ghişeul UNIC pentru Investiţii – o platformă unică digitală pentru eliberarea tuturor avizelor şi autorizaţiilor necesare demarării unei investiţii. ⁠  ⁠
• Susţinerea investiţiilor noi de minimum 20 de milioane de euro în industria alimentară, farmaceutică, chimică, auto, construcţii metalice, fabricarea de utilaje şi echipamente Teren cu utilităţi la poartă concesionat pe 30 de ani

Preşedintele interimar al PSD Sorin Grindeanu a declarat la prezentarea programului că toate propunerile nu pun presiune pe buget, adică nu înseamnă cheltuieli bugetare.

„Propunem metoda creditului fiscal. Această metodă o vrem ţintită către investiţii noi şi investiţii în zone defavorizate. Această metodă presupune ca firmele care vor să investească să aibă o deducere, adică facilităţi date de stat, din impozitul pe profit, pe o durată de 5 ani cu posibilitatea prelungirii la 10 ani”, a spus Sorin Grindeanu.

PSD propune o schemă de garanţii de stat pentru creditele IMM-urilor, în care 60% din plafon pentru investiţii, echipamente, construcţii, digitalizare, şi 40% pentru capital de lucru.

Guvernul Bolojan a anunţat în ultimele luni o serie de pachete de măsuri menite să reducă deficitul bugetar, prin creşterea veniturilor şi scăderea cheltuielilor, în condiţiile în care România a încheiat 2024 cu un deficit de  8,6% pe metoda cash şi de 9,3% pe metoda folosită de Comisia Europeană, ESA. 

Guvernul Ciolacu1 a lăsat în urmă o situaţie bugetară extrem de complicată, iar guvernul Ciolacu 2 a încercat să mascheze această situaţie, prezentând în primăvară un buget cu un deficit în scădere, dar care avea multe facturi ascunse prin sertare.