Decizia vine după o perioadă în care progresele rapide ale AI în matematică au stârnit atât interes, cât şi controverse în comunitatea de specialitate. OpenAI spune că un nou model intern, a cărui instruire a început pe 28 august, a rezolvat peste 100 de probleme matematice deschise, din mai multe domenii. Compania afirmă că ritmul progresului a determinat discuţii interne privind modul în care astfel de rezultate ar trebui prezentate şi evaluate de comunitatea ştiinţifică.

Printre problemele menţionate de OpenAI se află Navier–Stokes, una dintre cele şapte probleme ale Premiului Millennium, considerate de specialişti cele mai dificile probleme din matematică. Problema priveşte ecuaţiile care descriu mişcarea fluidelor şi încearcă să stabilească dacă soluţiile pornite de la condiţii iniţiale regulate rămân regulate sau pot dezvolta o singularitate într-un timp finit.

OpenAI a anunţat pe 8 septembrie că sistemul său a găsit o demonstraţie pentru această problemă. Potrivit companiei, demonstraţia a fost obţinută în aproximativ 88 de ore de lucru ale unor agenţi AI şi apoi formalizată şi verificată cu ajutorul sistemului de verificare matematică Lean. OpenAI a precizat că nu intenţionează să revendice premiul de un milion de dolari asociat problemei.

Rezultatul a fost însă însoţit de controverse privind atribuirea şi posibila influenţă a unor cercetări realizate înainte de anunţul OpenAI. Matematicianul Tristan Buckmaster de la New York University şi Levent Alpöge, matematician la Anthropic, lucraseră în paralel la o problemă înrudită. Buckmaster a ridicat întrebări cu privire la posibilitatea ca cercetările sale să fi influenţat rezultatul obţinut de OpenAI.

OpenAI a respins această posibilitate şi a spus, după o investigaţie internă, că sistemul nu a avut acces la datele private ale lui Buckmaster şi că cercetările celor două proiecte diferă semnificativ. Compania a precizat că, în cazul lucrării lui Buckmaster şi Alpöge, era vorba despre ecuaţiile Euler cu forţare externă, în timp ce demonstraţia prezentată de OpenAI tratează cazul Navier–Stokes fără forţare externă.

Pe fondul acestor evoluţii, OpenAI spune că noul grup consultativ va avea rolul de a ajuta compania să evalueze importanţa rezultatelor matematice produse de AI, să stabilească modalităţi adecvate de comunicare şi să ţină cont de standardele academice şi profesionale ale domeniului.

Grupul este găzduit de Institutul pentru Studii Avansate, de la Princeton, SUA, şi are iniţial nouă membri, între care François Charles, Camillo De Lellis, Timothy Gowers, Martin Hairer, Nikhil Srivastava, Ulrike Tillmann, Ravi Vakil, Edward Witten şi Melanie Matchett Wood.

OpenAI afirmă că grupul va funcţiona independent. Membrii săi nu vor fi plătiţi de companie şi vor putea formula inclusiv recomandări nesolicitate, precum şi să facă publice recomandările lor. Grupul va putea comenta impactul OpenAI asupra matematicii şi va consilia compania în privinţa modului în care instrumentele sale pot sprijini cercetarea şi educaţia.

Iniţiativa vine în contextul unor îngrijorări mai largi privind efectul progresului AI asupra matematicii. Un grup de matematicieni a criticat folosirea problemelor deschise drept etalon pentru măsurarea progresului sistemelor AI şi a cerut discuţii mai ample despre atribuirea contribuţiilor, verificarea rezultatelor şi impactul asupra comunităţii academice.