Oamenii de ştiinţă de la NASA au anunţat o descoperire majoră care ar putea apropia omenirea mai mult ca oricând de răspunsul la întrebarea dacă viaţa a existat vreodată pe Marte, potrivit Earth. Noile rezultate obţinute din analiza unui eşantion de rocă marţiană, studiat de roverul Perseverance, scot la iveală caracteristici chimice şi structurale strâns asociate cu activitatea microbiană pe Pământ.

Descoperirea provine dintr-un nucleu de rocă sedimentară forat de roverul Perseverance în iulie 2024, într-o zonă numită Bright Angel, din interiorul craterului Jezero. Roca s-a format într-un sistem fluvial antic care alimenta cândva un lac dispărut de mult timp.

Cercetătorii au identificat minerale şi texturi care, pe Pământ, apar frecvent în medii sărace în oxigen, bogate în apă, modelate de procese microbiene. Printre acestea se numără tipare repetitive de tip „pete de leopard” şi noduli formaţi prin reacţii chimice la temperaturi relativ scăzute, condiţii compatibile cu existenţa vieţii.

Două minerale au atras atenţia cercetătorilor: vivianitul, un fosfat de fier, şi greigitul, o sulfură de fier. Pe Pământ, ambele sunt adesea legate de metabolismul microbian care implică ciclurile fierului şi sulfului.

Dispunerea acestor minerale în eşantionul marţian reflectă îndeaproape tipare create de microbi vii în sedimentele terestre.

Autorul principal al studiului, Joel Hurowitz de la Universitatea Stony Brook, a subliniat că chimia observată este compatibilă cu medii capabile să susţină viaţa, chiar dacă rămân posibile explicaţii non-biologice.

Fostul administrator NASA, Sean Duffy, a descris descoperirea drept cel mai apropiat moment de identificarea unei potenţiale semnături ale vieţii pe Marte.

Cercetătorii NASA insistă că descoperirea nu confirmă existenţa vieţii, ci reprezintă un pas timpuriu pe scara Confidence of Life Detection a agenţiei.

Alte explicaţii, precum reacţii chimice independente de biologie sau materiale organice aduse de meteoriţi, trebuie încă eliminate.

Nucleul de rocă sigilat ar putea fi supus unor analize mult mai avansate dacă va fi adus pe Pământ, inclusiv studii izotopice şi microscopice capabile să distingă activitatea biologică de procesele pur chimice.

Studiul, publicat în revista Nature, schimbă modul în care este privit Marte ca planetă care a găzduit cândva o chimie complexă, favorabilă vieţii.