Prezenta sau lipsa utilitatilor este unul din factorii decisivi pentru fixarea pretului unui teren sau a unui imobil. Ar fi fezabil deci, rentabil din punctul de vedere al economiei unei familii sa renunte la serviciile Distrigaz sau Electrica?

"La nivelul unei singure locuinte - si aici ma gandesc la o casa la curte, la tara, nu in oras - nu este nici o problema sa asiguri independenta energetica. Desigur, vorbim de consumuri decente de energie, nu de o casa de 700-800 de metri patrati, cu risipa si grandomanie", spune Gelu Lupas, directorul companiei clujene Solara, furnizor de sisteme eoliene si de energie solara. Satul, zonele rurale au un avantaj net in cazul energiilor alternative in fata orasului.

"In cazul unui bloc de locuinte asezat in mijlocul unui oras, independenta energetica este aproape imposibil de realizat, fiindca ne bazam pe resurse naturale, pe vant si soare, pe care intr-un oras aglomerat nu le prea avem. Cladirile opresc vantul, iar poluarea filtreaza soarele, asa ca un sat poate fi facut independent energetic foarte usor - un oras intreg, mai greu, dar nu imposibil", adauga Lupas.

"Problema este de rentabilitate a investitiei, pentru ca valoarea unei investitii menite sa asigure independenta energetica a unei case noi este destul de mare", spune Florin Fleseriu, managerul companiei LP Electric din Alba-Iulia, furnizor de sisteme de energie alternative. Iar aici trebuie spus de la bun inceput ca, din punctul de vedere al costurilor implicate, independenta totala pare a nu fi in acest moment o solutie. "De la 90% la 100% independenta, pretul poate fi de 1.000 de ori mai mare. Putem incalzi o casa exclusiv cu energie solara, dar costurile ar fi de circa 15 ori mai mari decat ale sistemului combinat. Scopul este traiul comod, nu Guinness Book", spune Gelu Lupas.

SA VEDEM CAT COSTA. In zonele unde exista retea electrica, la preturile actuale este mai convenabila racordarea la furnizor. "La un kilometru distanta de liniile electrice, situatia deja se schimba, pentru ca tot ce inseamna racordare, la aceasta distanta, adica proiect, materiale si executia acestuia costa in jur de 30.000 de euro. Valoarea unui sistem energetic hibrid, ce foloseste energie eoliana si energie solara pentru a furniza electricitate, incepe de undeva de la 16.000 de euro", spune Fleseriu. In cazul in care nu exista retea de electricitate in zona, cea mai ieftina varianta de producere a energiei este o centrala hidro, daca in zona exista un curs de apa. "Un microhidrogenerator furnizeaza cel mai ieftin curent, la 0,8-1,2 euro pentru un watt", spune Gelu Lupas. O turbina de 1.000 W cantareste cateva kilograme si este mare cam cat un cos de gunoi. Cu toate acestea, poate produce energia electrica necesara alimentarii a trei-patru case, cu un consum rezonabil, adauga Florin Fleseriu.

Daca nu exista un curs de apa care sa poata fi folosit, adica cu un debit minim de 20 litri/secunda, electricitatea poate fi obtinuta cu ajutorul unui sistem eolian (1,2-3 euro/W) sau se pot monta panouri fotovoltaice, cu costurile cele mai mari, de 6-9 euro/W. Pentru zilele fara vant sau situatii deosebite, un grup electrogen ce functioneaza pe baza de motorina sau benzina poate prelua alimentarea casei. Orice dispozitiv de producere a electricitatii va alimenta un set de acumulatori, tensiunea de 220 V curent alternativ fiind obtinuta cu ajutorul unui dispozitiv numit invertor, care transforma cei 12 V curent continuu furnizati de baterii. "Investitia pentru o casa pentru 3 persoane, de 150 de metri patrati si dotata cu aparate moderne cu consum redus se ridica la 12-20.000 de euro", precizeaza Gelu Lupas.

Seful Solara spune ca in zonele unde exista probleme cu alimentarea cu electricitate poate fi folosit un sistem de alimentare cu energie electrica din surse alternative, dar bateriile pot fi incarcate si folosind electricitatea mai ieftina furnizata noaptea de Electrica (la 32% din pretul de zi al electricitatii).

Pentru incalzire poate fi folosit tot un sistem combinat, bazat pe panouri solare si o pompa de caldura. Apa calda furnizata de colectoarele solare poate fi stocata intr-un bazin de cateva mii de litri de unde poate fi folosita pentru incalzire sau nevoi menajere. Pentru a incalzi iarna, o pompa de caldura poate fi folosita pentru a "ajuta" sistemul. Pompa de caldura este un dispozitiv asemanator unui frigider, dar care face cald inauntru si duce frigul in exterior, explica Gelu Lupas. "Spre deosebire de un calorifer electric obisnuit, care cu un kilowatt de curent face un kilowatt de caldura, pompa de caldura face 4 kilowati de caldura, adica este de patru ori mai ieftina decat o centrala electrica si sub costul gazului metan ars intr-o centrala obisnuita.

Problema pompei de caldura este pretul destul de ridicat, in jur de 8.000 de euro pentru un dispozitiv ce poate incalzi casa de 150 mp luata in calcul. "Chiar si asa, socotind consumul de combustibil, pompa se amortizeaza in 2-3 ani si, in perspectiva scumpirii inevitabile a gazelor naturale, durata de amortizare se va injumatati peste numai un an sau doi", crede Gelu Lupas.

Colectoarele de caldura pot asigura caldura si apa calda de la jumatatea lunii martie pana la jumatatea lunii noiembrie, iar iarna pot prelua circa un sfert din cheltuielile cu combustibili. Pentru 150 mp, colectoarele costa intre 3.300 si 7.500 de euro, "dar investitia este pe termen lung, cu intretinere minimala si fara consumabile", precizeaza Lupas.

O varianta mai ieftina a pompei de caldura este o centrala cu combustibil solid, cu costuri sub jumatate din costul actual al gazului metan. "Eu am doua astfel de sisteme bazate pe soare si lemne, la firma si acasa, si costurile cu combustibilul, care este rumegus brichetat, n-au depasit, in ultimii doi ani, 200 de euro pe iarna. Daca as fi folosit o pompa de caldura, probabil ca m-as fi incadrat la cel mult 70-100 de euro pe iarna" adauga Lupas.

Un sistem cu colectoare solare, pompa de caldura si rezervor de acumulare n-ar trebui sa depaseasca 16.000 de euro la preturile actuale. Trebuie spus ca exista si ceea ce s-ar putea numi constrangeri: consumul de electricitate ar trebui minimizat sub toate formele, prin iluminat local, becuri cu consum redus, iluminat cu LED-uri in anumite zone, spalare cu apa rece sau cu apa incalzita cu colectoarele solare, electrocasnice si electronice cu consum redus. Instalatia de aer conditionat poate fi suplinita cu un sistem de tevi de tuburi din material plastic, ingropate la circa 2 metri in pamant, care, ajutat de cateva ventilatoare cu consum redus, poate asigura in casa 21-22 de grade Celsius in miezul verii. Sistemul este fezabil, numai si pentru faptul ca a fost pus la punct de babilonieni cu aproape 4.000 de ani in urma.

PE TERMEN LUNG. Dar la ce bun cheltuieli suplimentare, de zeci de mii de euro, peste costurile de construire a casei? In primul rand, pentru ca accesul la sistemele de utilitati costa oricum si incarca nota de plata a unei cladiri. In al doilea rand, pentru ca instalatiile alternative sunt relativ usor de intretinut si isi pot dovedi utilitatea decenii de-a randul, cu costuri minime. In al treilea rand, scad costurile cu electricitatea si gazele. Si nu in ultimul rand, hidrocarburile se scumpesc permanent si sunt pe sfarsite. "E ciudat sa numim petrolul si gazele naturale drept surse de baza si preferentiale, iar soarele doar solutie alternativa, desi fara el viata ar pieri pe pamant. Rezultatele acestui concept se vad pe orice canal media, in primele trei minute de stiri, este vorba de Irak, politica energetica a Rusiei, marea coruptie, preturile impuse", crede Gelu Lupas.

Cu cele trei minute de stiri ar putea fi luptat macar printr-o implicare mai mare a autoritatilor pentru sprijinirea celor ce aleg sa investeasca sau sa se doteze cu instalatii alternative de producere a energiei, dar si prin modificarea obisnuintelor de acum ale consumatorilor si constructorilor de case. "Este ca si in cazul cocainei - problema nu este furnizorul, ci consumatorul", glumeste Florin Fleseriu de la LP Electric. "Daca sporeste cererea, atunci creste si oferta furnizorilor."

"Si consumatorii, si constructorii dovedesc o lipsa de viziune pe termen lung, preferand solutiile clasice", crede Augustin Ofiteru, directorul general al companiei Mangus Sol, furnizoare de echipamente pentru biodiesel si energii alternative.

Si cine ar putea schimba perspectiva? Poate autoritatile? Nu pentru moment. Proiectul de strategie energetica a Romaniei, publicat de Ministerul Economiei si Comertului intr-o perioada sensibila pentru Romania (discutiile, la nivel inalt, ale europenilor cu oficialii rusi, controversele locale legate de privatizarea Petrom) are ca subtitlu "Energie sigura, accesibila si curata pentru Romania", dar referirile la productia din surse alternative nu sunt foarte dese. Sigur, Romania pare ca are, la nivel macro, o pozitie confortabila, data fiind actuala structura a productiei din Romania, cu 28% din electricitate provenind din hidrocentrale. In 2010 autoritatile romane tintesc la majorarea ponderii surselor regenerabile la 33% din consumul de energie electrica, peste cele 21% la care aspira restul continentului european. 

Cu investitii estimate tot de catre MEC la 1,3 miliarde de euro pana in 2010, procentele ar putea fi respectate. Mai este vreo problema? Da: cea a consumatorului care nu este implicat si care se afla intr-o relatie sterila cu furnizorii de energie.

Site-ul grupului francez EDF abunda de documente ce pot fi descarcate de catre clienti si care explica modul in care un cetatean poate sa devina furnizor, exploatand panouri fotovoltaice, de exemplu. In functie de consum, micul furnizor legat la retea poate folosi energie de la EDF sau poate livra electricitate in sistemul energetic national. Un contor special tine evidenta si la finele lunii se trage linie. Rezulta o factura cu o valoare evident mai redusa decat cea obisnuita.

In plus, consumatorul-furnizor beneficiaza de facilitati importante: in Germania, statul suporta aproape jumatate din pretul investitiei, iar in Franta si Belgia exista deduceri de taxe de pana la 20% pentru consumatori. Si Italia si Spania incurajeaza montarea micilor sisteme alternative. Interconectarea cu sistemul energetic national ar reduce si investitia necesara, pentru ca in cazul instalatiilor producatoare de electricitate dispar acumulatorii meniti sa inmagazineze energia.

Sistemul ales de romani pentru incurajarea surselor regenerabile se adreseaza firmelor dispuse sa investeasca in domeniu si este cel al cotelor obligatorii combinat cu sistemul de comercializare a certificatelor verzi (pentru fiecare MWh de energie produsa, producatorii primesc un certificat verde, pe care il pot vinde furnizorilor de energie, obligati prin lege sa furnizeze energie verde intr-o anumita proportie si, deci, obligati sa cumpere certificate), spune Irina Nicolau, consilier in cadrul Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei.

UNII S-AU INCUMETAT. Prima turbina eoliana de mai mare putere a aparut in Romania in 2003, la Ploiesti. A devenit functionala in 2004 si are o capacitate de 660 kW. O a doua centrala eoliana, de 250 kW, a fost pusa in functiune in ianuarie anul trecut, la 60 km de Bistrita-Nasaud. In martie 2006, la Baia, judetul Tulcea, a fost instalata o a treia centrala eoliana, cu o putere de 550 kW, precizeaza Irina Nicolau.

In sectorul rezidential exista destule proiecte. Gelu Lupas de la Solara are sediul firmei si casa incalzite cu sisteme alternative. Florin Fleseriu de la LP a instalat prima microhidroturbina in Caras-Severin, valoarea proiectului fiind de 8.500 de euro. Cei 300 KWh pe luna generati de turbina inseamna "mai mult decat are nevoie o casa", spune specialistul. Proprietarul unei case in Avrig a investit 16.000 de euro, preferand o combinatie de panouri solare cu o turbina eoliana. In Covasna, pentru 17.000 de euro, Fleseriu a facut un sistem triplu, care combina toate tipurile de sisteme.

In Dobrogea, zona prielnica energiilor alternative, pentru ca dispune si de soare si de vant, exista nu putine locuinte iluminate sau incalzite cu sisteme alternative: in Constanta, in Eforie Nord, la 2 Mai sau la Techirghiol.

Deocamdata, toti cei de mai sus pot fi catalogati drept excentrici ce refuza binefacerile societatii moderne, iar pretul echipamentelor poate parea prea mare. Aceasta optica se va schimba insa nu peste mult timp, atunci cand petrolul va ajunge la 100 de dolari barilul, iar gazele naturale vor fi platite de doua ori mai mult.