Noul model de business preferat al investitorilor de pe Wall Street: SPAC, o piaţă care numai anul trecut s-a ridicat la peste 64 mld. dolari

Autor: Ştefan Stan Postat la 06 februarie 2021 139 afişări

Noul model de business preferat al investitorilor de pe Wall Street: SPAC, o piaţă care numai anul trecut s-a ridicat la peste 64 mld. dolari

SPAC - Special Purpose Acquisitions Company - a devenit în ultimul an unul dintre cele mai populare trenduri de pe Wall Street, ajungându-se la tranzacţii de zeci de miliarde de dolari prin acest model.

SPAC reprezintă practic o companie de ”faţadă”, creată de investitori cu un singur scop: să strângă bani printr-o listare pe bursă pentru ca ulterior să cumpere o altă companie. Un SPAC nu are operaţiuni comerciale - nu produce nimic, nu vinde nimic. În realitate, în cele mai multe cazuri, singurele active pe care un SPAC le are sunt banii strânşi prin propria listare pe bursă, potrivit unei analize făcute de SEC -  Autoritatea de supraveghere financiară din SUA. 

În general, un SPAC este creat sau sponsorizat de o echipă de investitori instituţionali, experţi de pe Wall Street, fonduri de hedging, private equity, CEO celebri, precum Richard Branson, sau miliardari precum Tilman Fertitta, explică CNBC. 

Când un SPAC începe să strângă capital, investitorii care cumpără acţiuni prin IPO nu ştiu exact ce companie urmează să fie achiziţionată.

Investitorii instituţional cu un istoric de tranzacţii sau IPO-uri finalizate cu succes pot convinge mai uşor investitorii să parieze pe necunoscut. De aceea, SPAC-urile mai sunt numite şi ”companii-cecuri în alb”.

După debutul pe bursă (în general, titlurile SPAC-urilor sunt evaluate la 10 dolari/ acţiune), banii strânşi ajung într-un trust care generează dobândă, până când fondatorul SPAC-ului sau echipa de management reuşesc să găsească o companie privată care vrea să se listeze prin achiziţie. 

În momentul în care achiziţia a fost finalizată (după ce acţionarii SPAC au votat în favoarea tranzacţiei), investitorii SPAC pot fie să îşi convertească acţiunile în acţiuni la noua companie (născută prin fuziunea dintre între SPAC şi compania reală care dorea listarea), sau să vândă acţiunile SPAC şi să primească înapoi investiţia iniţială, plus dobânda cumulată în perioada când banii au rămas în trust în aşteptarea achiziţiei. 

În general, sponsorii SPAC-urilor (persoanele care au pornit iniţiativa), obţin la final o participaţie de 20% din noua companie. Totuşi, sponsorii sunt condiţionaţi de un termen-limita în care pot găsi o companie pe care să o cumpere, perioadă care în general este de doi ani după IPO. Altfel, SPAC-ul este lichidat, iar investitorii îşi primesc înapoi banii, plus dobânda acumulată. 

De ce sunt SPAC-urile populare? 

Deşi recent SPAC a devenit un termen popular, conceptul nu este complet nou.

Această formă de listare prin achiziţii există de zeci de ani, dar până recent a fost văzută ca o măsură de ultim resort pentru companiile mici care altfel ar avea dificultăţi să strânbă bani pe piaţa de capital.

În ultima perioadă însă, au devenit mult mai populare din cauza volatilităţii extrem de crescute din pieţele de capital, cauzată în principal de pandemie.

Multe companii aleg să îşi amâne propria listare din cauză că volatilitatea din piaţă le-ar putea strica debutul pe bursă şi acţiunile le-ar putea fi subevaluate.

Alegând ruta alternativă, printr-o fuziune cu un SPAC, companiile se pot lista şi pot avea acces la capital mult mai rapid decât printr-o listare convenţională, în condiţiile în care o achiziţie SPAC poate fi finalizată în numai câteva luni, faţă de procesul extrem de laborios de înregistrare a IPO-ului prin SEC. 

Tot mai multe companii cunoscute au ales această formă de listare. Virgin Galactic, DraftKings, Opendoor, Nikola Motor s-au listat folosind SPAC-uri.

În total, peste 200 de SPAC-uri au fost listate pe bursă în 2020, strângând peste 64 de miliarde de dolari, aproape la fel de mult ca toate IPO-urile de anul trecut.

Printre SPAC-urile care se pregătesc pentru listare în 2021 se numără şi Butterfly Network (cu o evaluare de 1,5 miliarde de dolari), 23andMe (care ar putea ajunge la 4 miliarde de dolari). De asemenea, şi companii precum WeWork, BuzzFeed, Vice Media, sau Bustle Media Group ar fi în discuţii, însă nu a fost anunţat nimic oficial. 

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
investitori,
wall street

Citeşte pe MonitorulApararii.ro

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.