Rata anuală a inflaţiei va creşte, potrivit noilor analize, probabil ceva mai pronunţat în următoarele luni decât s-a anticipat în prognoza pe termen mediu din februarie, care indica majorarea ei la 11,2% în luna iunie, urmată de o descreştere graduală, până la 9,6% în decembrie 2022, dar mai abruptă în semestrul II 2023, implicând coborârea acesteia la 3,2% la finele anului, anticipează membrii boardului BNR.

Banca centrală vorbeşte despre accelerarea “semnificativ peste aşteptări” a creşterilor generalizate de preţuri, sub impactul scumpirii materiilor prime, a energiei şi a transportului.

“Responsabile de înrăutăţirea suplimentară a perspectivei apropiate a inflaţiei continuă să fie şocurile adverse pe partea ofertei, au subliniat membrii Consiliului, remarcând că, în actualul context, principalii ei determinanţi sunt majorările mult mai ample anticipate a fi consemnate de preţul combustibililor, şi mai ales de preţurile alimentelor procesate, în principal sub influenţa creşterii mai puternice a cotaţiilor ţiţeiului şi ale materiilor prime agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor internaţionale instituite. S-a observat că efectele inflaţioniste astfel exercitate sunt aşteptate să domine pe orizontul apropiat de timp impactul dezinflaţionist substanţial prezumat a fi generat de prelungirea cu încă un an a schemelor de plafonare a preţurilor la energia electrică şi gazele naturale pentru consumatorii casnici. Totodată, s-a sesizat că efectele inflaţioniste adiţionale vor afecta cu precădere dinamica componentei de bază a inflaţiei, dată fiind inclusiv ponderea ridicată deţinută în coşul acesteia de alimentele procesate”, se arată în minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al BNR din 5 aprilie 2022, publicată astăzi.

În luna martie, inflaţia anuală a ajuns la două cifre, urcând la 10,2%.

În viziunea BNR, modul de evaluare şi de includere în calculul IPC a impactului schemelor de sprijin continuă să fie grevat de incertitudini însemnate şi balanţa integrală a riscurilor generate de factorii pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent, cel puţin pe termen scurt, în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate, cu potenţiale implicaţii mai severe asupra cotaţiilor petrolului şi mărfurilor agroalimentare, precum şi asupra lanţurilor de producţie şi aprovizionare.

În urma analizei, membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că perspectiva apropiată a inflaţiei şi riscurile la adresa ei induse de şocurile globale pe partea ofertei reclamă continuarea majorării ratei dobânzii-cheie cu 0,50 puncte procentuale, în vederea ancorării anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi a prevenirii declanşării unei creşteri autoîntreţinute a nivelului general al preţurilor de consum – eventual printr-o spirală salarii-preţuri –, dar şi din perspectiva credibilităţii băncii centrale.

În acelaşi timp, s-a reafirmat că o eventuală tentativă a băncii centrale de a contracara efectele inflaţioniste directe ale şocurilor adverse pe partea ofertei ar fi nu doar ineficace, ci chiar contraproductivă, întrucât ar provoca pierderi ample activităţii economice şi ocupării forţei de muncă pe termen mai lung, potrivit minutei BNR.

…………………………………………………………………………………

Citiţi mai jos comunicatul integral al BNR:

 Minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României din 5 aprilie 2022

Data publicării: 15 aprilie 2022

Membri ai Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României prezenţi la şedinţă: Mugur Isărescu, preşedinte al Consiliului de administraţie şi guvernator al Băncii Naţionale a României; Florin Georgescu, vicepreşedinte al Consiliului de administraţie şi prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de administraţie şi viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administraţie şi viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administraţie; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administraţie; Cristian Popa, membru al Consiliului de administraţie; Dan-Radu Ruşanu, membru al Consiliului de administraţie; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administraţie.

În cadrul şedinţei, Consiliul de administraţie a discutat şi adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor şi analizelor privind evoluţiile macroeconomice, financiare şi monetare curente şi de perspectivă prezentate de direcţiile de specialitate şi a altor informaţii interne şi externe disponibile.

În discuţiile privind comportamentul recent al inflaţiei, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflaţiei a continuat să crească gradual în primele două luni ale anului curent, contrar previziunilor, urcând la 8,53 la sută în februarie, de la 8,19 la sută în decembrie 2021, chiar dacă evoluţia de ansamblu a componentelor exogene ale IPC a devenit dezinflaţionistă, în condiţiile în care scăderile de dinamică consemnate de preţurile la energie electrică şi gaze naturale - pe fondul unui efect de bază şi al schemelor extinse de compensare şi plafonare -, au devansat consistent, ca impact, creşterile peste aşteptări înregistrate de preţul combustibililor, de preţurile LFO şi de cele administrate.

În schimb, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accentuat trendul ascendent, inclusiv în raport cu previziunile, mărindu-se la 5,9 la sută în februarie, de la 4,7 la sută în decembrie 2021. Avansul ei a fost însă antrenat, şi de această dată, în principal de segmentul alimentelor procesate, în condiţiile accelerării semnificativ peste aşteptări a creşterilor generalizate de preţuri, sub impactul scumpirii materiilor prime, a energiei şi a transportului.

Contribuţiile mai modeste aduse de subcomponenta mărfurilor nealimentare şi de cea a serviciilor au fost totuşi în creştere faţă de trimestrul precedent, au remarcat mai mulţi membri ai Consiliului, dată fiind mărirea sferei de cuprindere şi a majorărilor acestor preţuri, cel mai probabil în corelaţie cu scumpirea bunurilor importate şi cu creşterea suplimentară a costurilor de producţie pe plan intern, cuplate cu o cerere încă solidă de anumite servicii, inclusiv pe fondul severităţii scăzute a valului 5 al pandemiei şi a restricţiilor asociate.

În urma analizei, s-a convenit că şi recenta accelerare a ascensiunii ratei anuale a inflaţiei de bază este atribuibilă şocurilor pe partea ofertei, mai ales celor externe, ale căror efecte directe şi indirecte au fost potenţate de cotele tot mai înalte ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt, de rezilienţa cererii pentru anumite servicii, precum şi de ponderea considerabilă deţinută în coşul de consum de bunurile alimentare şi de cele importate. În discuţii, membrii Consiliului au evocat creşterile mai pronunţate consemnate în perioada recentă de preţurile producţiei industriale la nivel european şi pe plan intern – sub influenţa majorării costurilor cu energia, transportul şi cu alte materii prime, inclusiv agroalimentare, precum şi ca efect al problemelor persistente în lanţurile globale de valoare adăugată –, ce se pot transfera, cu un anumit decalaj de timp, dar şi în funcţie de condiţiile cererii, asupra preţurilor cvasi-totalităţii bunurilor şi serviciilor destinate consumului. Totodată, au fost evidenţiate noile ajustări consistente în sens ascendent ale anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt ale agenţilor economici, însoţite şi de o foarte recentă majorare semnificativă a celor pe termen mai lung ale analiştilor bancari, precum şi măsurile guvernamentale de protejare a puterii de cumpărare a consumatorilor aplicate deja, de natură să susţină, alături de majorarea unor transferuri sociale, redresarea dinamicii venitului disponibil real în debutul anului curent.

În ceea ce priveşte poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că activitatea economică a continuat să slăbească în intensitate în trimestrul IV 2021 mai mult decât s-a anticipat, comprimându-se cu 0,1 la sută în raport cu precedentele trei luni, însă exclusiv ca urmare a deteriorării semnificative a performanţelor agriculturii. S-a concluzionat că evoluţiile fac probabilă menţinerea excedentului de cerere agregată la o valoare foarte scăzută în acest interval, în linie cu prognoza din februarie 2022, date fiind inclusiv implicaţiile noii revizuiri a seriei de date statistice privind evoluţia PIB pe parcursul anilor 2020 şi 2021.

Totodată, s-a observat că dinamica anuală a PIB a consemnat în trimestrul IV 2021 o scădere sensibil mai pronunţată decât cea prognozată, la 2,4 la sută, de la 6,9 la sută în trimestrul III, dar aproape integral pe seama descreşterii la o valoare semnificativ negativă a contribuţiei variaţiei stocurilor. Consumul gospodăriilor populaţiei şi-a diminuat doar uşor aportul pozitiv, iar formarea brută de capital fix şi-a ameliorat întrucâtva contribuţia, cu toate că dinamica ei anuală a rămas marginal negativă, în principal ca urmare a contracţiei în termeni anuali suferite de investiţiile nete în utilaje.

În acelaşi timp, exportul net şi-a atenuat impactul contracţionist, în condiţiile în care scăderea variaţiei anuale a importului de bunuri şi servicii a devansat-o pe cea a exportului. Pe acest fond, creşterea anuală a soldului negativ al balanţei comerciale a decelerat semnificativ faţă de trimestrul III 2021, dată fiind şi restrângerea decalajului nefavorabil dintre dinamica în ascensiune a preţurilor importurilor şi cea a exporturilor. În schimb, deficitul de cont curent şi-a mărit substanţial avansul în termeni anuali, sub influenţa deteriorării balanţei veniturilor secundare, pe seama diminuării intrărilor de fonduri UE de natura contului curent, în raport cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Creşterea în consecinţă a deficitului de cont curent la 7,0 la sută din PIB în anul 2021, de la 5,0 la sută în 2020, a fost considerată deosebit de îngrijorătoare de către membrii Consiliului, chiar dacă parţial ea poate fi atribuită înrăutăţirii raportului de schimb şi altor factori conjuncturali, iar gradul de acoperire a acestui deficit cu investiţii străine directe şi transferuri de capital s-a mărit uşor, rămânând însă relativ scăzut. Totodată, s-a observat că, creşterea cu 5,9 la sută a economiei în 2021 a fost determinată într-o proporţie covârşitoare de consumul privat şi că un aport relativ însemnat a fost adus de variaţia stocurilor, în timp ce contribuţia sensibil mai mică adusă de formarea brută de capital fix nu a depăşit-o pe cea din anul precedent.

Referitor la piaţa muncii, membrii Consiliului au evidenţiat caracterul mixt al evoluţiilor recente, precum şi necesitatea continuării monitorizării atente a parametrilor acestei pieţe. S-a arătat că efectivul salariaţilor din economie s-a mărit uşor în decembrie 2021 şi ianuarie 2022, ajungând la un nivel record, dar în acelaşi timp, rata şomajului BIM s-a majorat în decembrie 2021 la 5,7 la sută - după scăderea ei la 5,4 la sută în trimestrul III -, iar în primele două luni din 2022 s-a menţinut constantă, semnificativ deasupra minimului istoric atins în vara anului 2019.

Totodată, dinamica anuală a câştigului salarial mediu brut nominal a consemnat doar un avans modest în debutul anului curent, deşi ceva mai pronunţat în sectorul privat, în timp ce deficitul de forţă de muncă raportat de companii şi-a accelerat creşterea în primul trimestru din 2022, de la un nivel totuşi sensibil inferior vârfului înregistrat la jumătatea lui 2019; în acelaşi timp, intenţiile de angajare pe orizontul apropiat de timp, relevate de sondaje de specialitate, s-au mărit în primele două luni, dar au cunoscut o ajustare descendentă moderată în martie.

S-a apreciat că, în acest context, presiuni de creştere a salariilor ar putea să se manifeste cel puţin în sectoare confruntate cu dificultăţi în atragerea de personal calificat, mai ales pe fondul dinamicii înalte şi în ascensiune a inflaţiei. Influenţe în sensul frânării creşterii sunt însă de aşteptat din politica salarială prezumată a fi menţinută în sectorul public în acest an, precum şi din majorarea amplă a costurilor cu materiile prime, energia şi transportul, ce face probabil dificilă acomodarea integrală a unor eventuale revendicări salariale substanţiale, au susţinut mai mulţi membri ai Consiliului.

În acelaşi timp, s-a convenit că incertitudinile şi riscurile la adresa evoluţiilor de pe piaţa muncii sunt considerabil crescute, în perspectivă apropiată, de invazia Rusiei în Ucraina şi de sancţiunile internaţionale instituite ca răspuns, de natură să exacerbeze criza energetică şi perturbările în lanţurile de producţie-aprovizionare şi să accentueze creşterea preţurilor altor mărfuri. Impactul acestora asupra parametrilor pieţei va fi, totuşi, atenuat probabil de măsurile guvernamentale de sprijin - vizând inclusiv costul cu energia al firmelor şi situaţia angajaţilor companiilor supuse sancţiunilor -, dar şi de ridicarea tuturor restricţiilor de mobilitate la începutul lunii martie, odată cu încetarea stării de alertă, au considerat unii membri ai Consiliului.

Pe orizontul ceva mai îndepărtat de timp, incertitudini sunt asociate şi capacităţii unor firme de a rămâne viabile după sistarea măsurilor de sprijin guvernamental şi în contextul costurilor ridicate cu energia şi transportul, dar şi al nevoii de tehnologizare, ce ar putea conduce la restructurări sau falimente. Importante pentru situaţia viitoare a pieţei muncii sunt, de asemenea, viteza şi efectele digitalizării şi automatizării pe plan intern şi internaţional, precum şi implicaţiile recursului în creştere al angajatorilor la lucrători extracomunitari.

În ceea ce priveşte condiţiile financiare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au accelerat creşterea în februarie şi martie, atingând valori record ale ultimilor 9 ani, sub impulsul noii majorări a ratei dobânzii de politică monetară, precum şi pe fondul înăspririi pronunţate a condiţiilor lichidităţii şi al aşteptărilor privind continuarea creşterii ratei dobânzii-cheie. Totodată, au fost remarcate creşterile ample consemnate de randamentele titlurilor de stat în primele zile din martie, doar parţial corectate ulterior, în condiţiile deteriorării abrupte a sentimentului investitorilor financiari, mai ales faţă de pieţele din Europa Centrală şi de Est, odată cu declanşarea războiului din Ucraina şi cu instituirea sancţiunilor internaţionale.

În această conjunctură, şi cursul de schimb leu/euro a cunoscut o ajustare ascendentă, mult mai modestă totuşi decât cele evidenţiate în regiune, şi succedată de o cvasi-stabilizare pe noul palier, în contextul acţiunilor BNR în sfera gestionării lichidităţii, dar şi pe fondul relativei calmări ulterioare a volatilităţii pe piaţa financiară internaţională. Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân însă ridicate, şi cu potenţiale consecinţe asupra inflaţiei şi a indicatorilor de vulnerabilitate externă, au atenţionat membrii Consiliului, evocând atât dimensiunea dezechilibrului extern şi riscurile la adresa consolidării bugetare induse de războiul din Ucraina, cât şi perspectiva normalizării mai rapide a conduitei politicii monetare de către bănci centrale majore, în principal de către Fed, precum şi creşterea alertă a ratelor dobânzilor reprezentative de către bănci centrale din regiune, inclusiv în condiţiile înrăutăţirii percepţiei de risc asupra economiilor din proximitatea conflictului militar.

Membrii Consiliului au observat, de asemenea, că rata medie a dobânzii la creditele noi s-a înscris în ianuarie pe o tendinţă ferm ascendentă, inclusiv ca efect al creşterii IRCC, care se va accelera începând cu trimestrul II, iar cea aferentă depozitelor noi la termen şi-a accentuat uşor în ianuarie-februarie ascensiunea amorsată în trimestrul III 2021 - vizibil mai lentă, totuşi, şi atribuibilă în mare parte segmentului societăţilor nefinanciare. În acelaşi timp, s-a sesizat că dinamica anuală de două cifre a creditului acordat sectorului privat a continuat să urce în primele două luni din 2022, ajungând la 15,8 la sută în februarie, în principal pe seama evoluţiei împrumuturilor în lei ale societăţilor nefinanciare, condiţii în care ponderea în total a componentei în monedă naţională s-a mărit la 72,5 la sută.

În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor analize, rata anuală a inflaţiei va creşte probabil ceva mai pronunţat în următoarele luni decât s-a anticipat în prognoza pe termen mediu din februarie, care indica majorarea ei la 11,2 la sută în luna iunie, urmată de o descreştere graduală, până la 9,6 la sută în decembrie 2022, dar mai abruptă în semestrul II 2023, implicând coborârea acesteia la 3,2 la sută la finele anului.

Responsabile de înrăutăţirea suplimentară a perspectivei apropiate a inflaţiei continuă să fie şocurile adverse pe partea ofertei, au subliniat membrii Consiliului, remarcând că, în actualul context, principalii ei determinanţi sunt majorările mult mai ample anticipate a fi consemnate de preţul combustibililor, şi mai ales de preţurile alimentelor procesate, în principal sub influenţa creşterii mai puternice a cotaţiilor ţiţeiului şi ale materiilor prime agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor internaţionale instituite. S-a observat că efectele inflaţioniste astfel exercitate sunt aşteptate să domine pe orizontul apropiat de timp impactul dezinflaţionist substanţial prezumat a fi generat de prelungirea cu încă un an a schemelor de plafonare a preţurilor la energia electrică şi gazele naturale pentru consumatorii casnici. Totodată, s-a sesizat că efectele inflaţioniste adiţionale vor afecta cu precădere dinamica componentei de bază a inflaţiei, dată fiind inclusiv ponderea ridicată deţinută în coşul acesteia de alimentele procesate.

În acelaşi timp, s-a convenit că modul de evaluare şi de includere în calculul IPC a impactului schemelor de sprijin continuă să fie grevat de incertitudini însemnate şi că balanţa integrală a riscurilor generate de factorii pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent, cel puţin pe termen scurt, în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate, cu potenţiale implicaţii mai severe asupra cotaţiilor petrolului şi mărfurilor agroalimentare, precum şi asupra lanţurilor de producţie şi aprovizionare.

În urma analizei, membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că perspectiva apropiată a inflaţiei şi riscurile la adresa ei induse de şocurile globale pe partea ofertei reclamă continuarea majorării ratei dobânzii-cheie cu 0,50 puncte procentuale, în vederea ancorării anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi a prevenirii declanşării unei creşteri autoîntreţinute a nivelului general al preţurilor de consum – eventual printr-o spirală salarii-preţuri –, dar şi din perspectiva credibilităţii băncii centrale. În acelaşi timp, s-a reafirmat că o eventuală tentativă a băncii centrale de a contracara efectele inflaţioniste directe ale şocurilor adverse pe partea ofertei ar fi nu doar ineficace, ci chiar contraproductivă, întrucât ar provoca pierderi ample activităţii economice şi ocupării forţei de muncă pe termen mai lung.

În ceea ce priveşte presiunile inflaţioniste pe partea cererii, membrii Consiliului au observat că actualele evaluări indică o reaccelerare uşoară a creşterii economiei în trimestrul I 2022, urmată însă de o nouă încetinire în trimestrul II, sub impactul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate. Evoluţiile implică continuarea scăderii în acest interval a dinamicii anuale a PIB la valori vizibil mai joase decât cele previzionate anterior şi fac probabilă menţinerea excedentului de cerere agregată în semestrul I 2022 pe un palier semnificativ inferior celui anticipat în luna februarie. Astfel, din partea poziţiei ciclice a economiei sunt de aşteptat presiuni inflaţioniste modice în perspectivă apropiată, şi implicit mai estompate decât cele anticipate anterior, au conchis membrii Consiliului.

Totodată, s-a sesizat că evoluţiile recente ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată indică consumul privat drept determinant major al scăderii dinamicii anuale a economiei în trimestrul I 2022. În schimb, din partea formării brute de capital fix este posibil un aport uşor ameliorat, în principal pe seama lucrărilor de construcţii, iar din partea exportului net o contribuţie negativă mai redusă, în condiţiile în care înrăutăţirea decalajului nefavorabil dintre dinamica în creştere considerabilă a importurilor de bunuri şi servicii şi cea mai puţin ascendentă a exporturilor din luna ianuarie a decurs probabil prioritar din evoluţia adversă a preţurilor externe. Acestea au avut însă drept consecinţă o cvasi-triplare a deficitului comercial în ianuarie în raport cu aceeaşi lună a anului trecut, precum şi o creştere anuală record a deficitului de cont curent, inclusiv ca urmare a deteriorării uşoare a balanţei veniturilor primare, au semnalat mai mulţi membri ai Consiliului.

În acelaşi timp, s-a arătat în mod repetat că incertitudinile şi riscurile la adresa prognozei pe termen mediu a inflaţiei sunt considerabil amplificate de războiul din Ucraina şi de sancţiunile asociate, ce pot slăbi activitatea economică, dar şi potenţialul ei de creştere, pe multiple căi, mai cu seamă prin agravarea crizei energetice şi a blocajelor în lanţuri de producţie, precum şi prin accentuarea creşterii preţurilor altor mărfuri, cu precădere a celor agroalimentare. S-a observat că eventuale evoluţii mai nefavorabile din această sferă ar afecta suplimentar atât puterea de cumpărare şi încrederea consumatorilor, cât şi activitatea, profiturile şi planurile de investiţii ale firmelor, dar şi dinamica economiei la nivel european/mondial, precum şi percepţia de risc asupra economiilor din regiune, cu impact asupra costurilor de finanţare.

În acest context, membrii Consiliului şi-au exprimat din nou preocupările legate de perspectiva absorbţiei fondurilor europene, mai ales a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte, însă este esenţială pentru accelerarea reformelor structurale, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului exercitat de războiul din Ucraina şi de sancţiunile asociate, precum şi de consolidarea fiscală.

A fost remarcată însă şi ameliorarea recentă a situaţiei epidemiologice pe plan intern, care a condus la încetarea stării de alertă şi la ridicarea tuturor restricţiilor de mobilitate mai devreme decât s-a anticipat, cu consecinţe favorabile asupra activităţii economice. În acelaşi sens, au fost evocate măsurile guvernamentale aplicate/prefigurate vizând protejarea puterii de cumpărare a populaţiei şi sprijinirea companiilor, dar şi accelerarea unor investiţii în sectorul energetic, precum şi gestionarea situaţiei refugiaţilor.

Inclusiv în aceste condiţii, membrii Consiliului au convenit că o sursă de incertitudini şi riscuri crescute la adresa previziunilor o constituie conduita viitoare a politicii fiscale, având în vedere, pe de o parte, cerinţa continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al tendinţei de înăsprire a condiţiilor de finanţare, iar, pe de altă parte, actuala conjunctură economică şi socială dificilă pe plan intern şi global, marcată de implicaţiile războiului din Ucraina şi ale sancţiunilor impuse Rusiei.

În aprecierea unanimă a membrilor Consiliului, contextul analizat reclamă continuarea majorării cu 0,50 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea ancorării anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi a stimulării economisirii, pentru a se asigura readucerea durabilă a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile.

Totodată, s-a susţinut necesitatea păstrării controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară şi a fost reiterată importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.

În aceste condiţii, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,00 la sută, de la 2,50 la sută. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,00 la sută, de la 3,50 la sută şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2,00 la sută, de la 1,50 la sută. În acelaşi timp, Consiliul de administraţie al BNR a decis cu majoritate de voturi – 8 voturi pentru, 1 vot împotrivă – păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.