Nicuşor Dan a depus jurământul în plenul reunit al Parlamentului, luni, 26 mai, şi devine al cincilea preşedinte al României post-revoluţionare. Este primul preşedinte care vine din rândul societăţii civile şi care câştigă alegerile prezidenţiale ca independent. 

Vedeţi mai jos discursul integral. 

Doamnelor şi domnilor, stimaţi invitaţi şi mai ales dragi români, vă mulţumesc pentru dezbaterea impresionantă pe care aţi avut-o în ultimele săptămâni, indiferent de cauza pe care aţi susţinut-o. Români din România, români din diaspora, români din Republica Moldova, mulţi oameni care nu s-au mai pronunţat vreodată pe politică s-au exprimat acum, arătând că sunteţi interesaţi de direcţia în care merge România. Societatea românească şi-a demonstrat ei însăşi că este vie şi puternică.

Statul român are nevoie de o schimbare fundamentală, bineînţeles în limitele statului de drept, şi vă invit să continuaţi să fiţi implicaţi cu toată forţa socială pe care aţi dovedit-o pentru a pune presiune pozitivă pe instituţiile statului român, pentru ca acestea să se reformeze. Şi vă asigur că voi fi un preşedinte deschis la vocea societăţii şi partener cu societatea. Pe termen scurt, România are o problemă, problema deficitului.

Pe scurt, România cheltuieşte prea mult, statul român cheltuieşte prea mult faţă de ce îşi poate permite. Şi chestiunea asta poate să pună în discuţie stabilitatea financiară la care am muncit cu toţii toţi aceşti ani. Este în interesul naţional ca România să aibă un guvern susţinut de o majoritate parlamentară.

Este în interesul naţional ca această majoritate să-şi asume reformele fiscale de care România avea nevoie. Este în interesul naţional ca România să transmită pieţelor financiare mesajul de stabilitate. Este în interesul naţional ca România să transmită mediului investiţional un semnal de deschidere şi de predictibilitate.

Cer partidelor politice să acţioneze în interesul naţional care urmează. Nu va fi despre trecut. Este despre viitorul imediat al României.

Şi nu este despre calcule politice. Este, repet, despre interesul naţional. Şi sunt convins că românii vor evalua în consecinţă.

Pe termen lung, România are nevoie de o reformă temeinică. În ceea ce priveşte sistemul administativ, e nevoie ca România să reducă birocraţia şi să se digitalizeze. E nevoie ca România să reformeze procesul de acces şi promovare în funcţia publică.

E nevoie de o reformă administativ-teritorială. Şi e nevoie de o reformă a sistemului electoral.

În ceea ce priveşte economia, avem nevoie să stopăm marea evaziune fiscală, să reducem şi să eficientizăm cheltuielile statului, să asigurăm o guvernanţă şi un management profesionist la companiile de stat, să avem o strategie bine definită de dezvoltare economică, să stimulăm capacităţi agro-industriale şi de procesare pentru a optimiza producţia agricolă, să finanţăm un sistem coerent de irigaţii, să simplificăm accesul la fonduri europene şi să asigurăm un cadru favorabil investitorilor.

În ceea ce priveşte sistemul de sănătate, este nevoie de digitalizarea întregului sistem, de o echilibrare între medicina primară şi ambulatorie şi sistemul de spitale, de o strategie de investiţii în infrastructura în sistemul sanitar, de o extindere a reţelei de centre pentru tratarea dependenţelor, şi de o stimulare a profesioniştilor care aleg să profeseze în medii rurale şi oraşe mici.

În ceea ce priveşte educaţia, este nevoie să stimulăm financiar personalul didactic, este nevoie ca întreg sistemul educaţional să stimulăm gândirea critică, este nevoie să corelăm învăţământul cu piaţa muncii, este nevoie să investim în educaţia timpurie, adică în creşe şi grădiniţe, şi este esenţial să prevenim abandonul şcolar.

În ceea ce priveşte justiţia, este nevoie ca parchetele să se focalizeze pe marile zone de corupţie din societate, este nevoie de o reformă a unei instituţii fundamentale, inspecţia judiciară, este nevoie să reducem timpul de soluţionare a dosarelor prin măsuri administrative şi uneori legislative, este nevoie să redefinim procedurile de promovare a magistraţilor şi este nevoie să reflectăm la legea Curţii Constituţionale.

În ceea ce priveşte mediul, este nevoie de o reformare a instituţiilor de autorizare şi control, de extinderea activităţii gărzii de mediu, de o reformă la Romsilva, de o preocupare cu privire la dezvoltarea urbana care afectează viitorul localităţilor noastre şi de o stimulare a gestionării eficiente a deşeurilor.

În ceea ce priveşte zona culturală, este nevoie de un program naţional de acces la cultură şi educaţie prin cultură, este nevoie de o susţinere a culturii contemporane şi a dialogului cu administraţia, de o promovare a culturii române contemporane ca resursă de prestigiu în plan internaţional şi de punerea în valoare a patrimoniului naţional din nou ca resursă de prestigiu pentru România în plan internaţional.

În zona socială şi a egalităţii de şanse, este nevoie de simplificarea şi eficienţizarea sistemului de pensii, de reforma sistemului de prestaţii sociale, de dezvoltarea serviciilor sociale în comunităţi, de dezvoltarea unui sistem de îngrijire de lungă durată şi paliativă, de eliminarea obstacolelor la accesul femeilor la piaţa muncii şi de combaterea violenţei domestice.

În ceea ce prieşte politica externă a României este nevoie de consolidarea relaţiilor noastre trasatlantice, parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, participarea noastră la NATO şi dialogul, la dialogul între Uniunea Europeană şi NATO, participarea la arhitectura europeană de apărare autonomă, reducerea dependenţelor critice în ceea ce priveşte energia, tehnologia şi lanţurile de aprovizionare, consolidarea sistemului de apărare în faţa războiului hibrid, mărirea treptată a procentului din PIB pentru apărare, în acord cu partenerii noştri, participarea activă a României în procesul de decizie la nivelul Uniunii Europene.

În ceea ce priveşte relaţia cu Republica Moldova, sprijinirea parcursului său european, consolidarea şi extinderea proiectelor comune în domeniul infrastructurii energetice şi de transport, crearea fondului de garantare al investiţiilor româneşti în Republica Moldova, continuarea şi extinderea schimburilor culturale şi academice şi, în cele din urmă, funcţionalizarea acelor instituţii care produc dificultăţi, vămile şi autoritatea naţională pentru cetăţenie.

În ceea ce priveşte pe românii din diaspora, e nevoie să eficientizăm procedurile şi serviciile consulare, să creăm o structură dedicată celor care doresc să se întoarcă acasă şi, în special, celor care doresc să se întoarcă pentru a investi în România, să reuşim să predăm sistematic limba română în comunităţile de români, pentru copii şi să reuşim să asigurăm o reprezentare proporţională în Parlament pentru românii din diaspora.

Acestea sunt, în opinia mea, priorităţile pentru anii care vin.

România are în România, în diaspora, în Republica Moldova şi în teritoriile din jurul României, are oameni muncitori, oameni cinstiţi, oameni de bun simţ, are meseriaşi care au dovedit, are oameni de afaceri care au dovedit, are profesionişti care au dovedit. Trebuie ca noi toţi împreună să concentrăm toate aceste energii pentru binele comun şi pentru România la care visăm cu toţii.

Şi toţi împreună, cu toate aceste resurse, nu putem să nu reuşim. Vă mulţumesc. Doamnelor şi domnilor, vă mulţumesc pentru participare.

UPDATE! Planul lui Nicuşor Dan: Reducerea dependenţelor energetice, digitalizarea sistemului de sănătate, susţinerea inclusiv financiară a dascălilor şi bani pentru apărare – sunt doar o parte din proiectele preşedintelui pentru România. Îşi doreşte susţinerea traseului european pentru Rep. Moldova.

Nicuşor Dan a spus că statul român cheltuieşte prea mult faţă de ce îşi poate permite şi asta poate să pună în discuţie stabilitatea financiară. De aceea, crede că este în interesul naţional ca România să aibă un guvern susţinut de o majoritate parlamentară.

Ilie Bolojan şi-a luat rămas bun de la echipa cu care a lucrat 100 de zile la Cotroceni, apreciind munca din umbră a funcţionarilor.

Noul preşedinte şi-a prezentat priorităţile şi pentru românii din străinătate. Vrea proceduri consulare mai eficiente şi o structură specială pentru cei care doresc să revină în România, mai ales pentru a investi.

„Cer partidelor politice să acţioneze în interesul naţional care urmează”, declară preşedintele Nicuşor Dan în primul său mesaj după ce a depus jurământul.

Nicuşor Dan dă asigurări că va fi un preşedinte „deschis la vocea societăţii şi partener cu societatea”.

Nicuşor Dan a depus jurământul în plenul reunit al Parlamentului, luni, 26 mai, şi devine al cincilea preşedinte al României post-revoluţionare. Este primul preşedinte care vine din rândul societăţii civile şi care câştigă alegerile prezidenţiale ca independent. 

Ceremonia a început la ora 12.00 cu intonarea imnului de stat al României, „Deşteaptă-te, române”.

Preşedintele Curţii Constituţionale a României, Marian Enache, a dat citire hotărârii de validare a turului doi al alegerilor prezidenţiale din 18 mai.

Enache i-a înmânat lui Nicuşor Dan jurământul pe care trebuie să îl citească. Dan a jurat cu mâna pe Biblie şi pe Constituţia României.

De la ceremonie lipsesc parlamentarii AUR, SOS şi POT.

Nicuşor Dan a spus, când a ajuns la Parlament, că are emoţii, pentru că este o zi „de mare responsabilitate”, dar cele mai importante zile din viaţa sa rămân cele în care i s-au născut cei doi copii.

Fiica sa, Aheea, în vârstă de 9 ani, a venit şi ea la Parlament pentru a-şi susţine tatăl. Lipsesc partenera sa de viaţă, Mirabela Grădinaru, care a rămas cu băiatul cel mic, Antim, în vârstă de 3 ani, care are uşore probleme medicale.

Nicuşor Dan a depus jurământul în plenul reunit al Parlamentului, luni, 26 mai, şi devine al cincilea preşedinte al României post-revoluţionare. Este primul preşedinte care vine din rândul societăţii civile şi care câştigă alegerile prezidenţiale ca independent.

Preşedintele Curţii Constituţionale a României, Marian Enache, a dat citire hotărârii de validare a turului doi al alegerilor prezidenţiale din 18 mai.

Enache i-a înmânat lui Nicuşor Dan jurământul pe care trebuie să îl citească. Dan a jurat cu mâna pe Biblie şi pe Constituţia României.

De la ceremonie lipsesc parlamentarii AUR, SOS şi POT.

Nicuşor Dan a venit la Parlament direct de la Primăria Generală şi spune că are emoţii, pentru că este o zi „de mare responsabilitate”, dar cele mai importante zile din viaţa sa rămân cele în care i s-au născut cei doi copii.

Nicuşor Dan a ajuns, luni, la Parlamentul României, unde începe ceremonia solemnă în care depune jurământul pentru a deveni preşedintele României.

Fetiţa preşedintelui ales va fi prezentă împreună cu Mirabela Grădinaru. Băiatul este bolnav şi nu va veni la ceremonie.

La ceremonie participă doi din cei patru preşedinţi ai României din perioada post-revoluţionară. Este vorba despre Traian Băsescu şi Emil Constantinescu.

Primul preşedinte al României, Ion Iliescu, nu este prezent, din cauze medicale.

Nu este prezent nici fostul preşedinte al României, Klaus Iohannis, care nu a motivat absenţa sa de la această ceremonie solemnă.

Preşedintele ales Nicuşor Dan va depune luni, de la ora 12:00, jurământul în în plenul comun al Parlamentului.

Şedinţa comună a Parlamentului în cadrul căreia Nicuşor Dan va depune jurământul va începe la ora 12:00.

Ulterior, la ora 13:00, va avea loc o ceremonie militară cu prilejul învestirii sale în funcţia de Preşedinte al României, la platoul Marinescu din Palatul Cotroceni.

Ceremonia de predare-primire a mandatului de preşedinte al României va avea loc la ora 13:35, la Palatul Cotroceni.