Moţiune AUR împotriva Guvernului: Piromanii care au dat foc ţării vin să ceară bani pentru extinctor
AUR a depus o moţiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, criticând dur măsurile de austeritate şi creşterile fiscale anunţate pentru reducerea deficitului bugetar.
AUR a depus o moţiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, criticând dur măsurile de austeritate şi creşterile fiscale anunţate pentru reducerea deficitului bugetar.
„Două lucruri importante şi sigure. 1: nu contează câte semnături sunt, avem mai mult decât numărul minim necesar pentru a depune moţiunea de cenzură. Semnăturile provin de la grupurile parlamentare AUR, SOS, POT, precum şi de la parlamentari neafiliaţi. 2: numărul de semnături cu care depunem moţiunea nu este suficient, deocamdată, pentru ca ea să şi treacă. De aceea facem un apel. Am auzit mulţi viteji în ultimele zile criticând măsurile pe care noi le contestăm prin această moţiune. Îi îndemnăm să nu se rezume la vitejia din studiourile TV, pentru că e foarte simplu să faci declaraţii. Singura modalitate reală de a bloca aceste măsuri de austeritate, pe care şi ei le critică, este să voteze moţiunea”, declară liderii AUR.
Potrivit acestora, George Simion este primul semnatar al moţiunii.
În textul moţiunii, opoziţia foloseşte o metaforă dură pentru a critica situaţia actuală: „La un separeu mare, într-un restaurant de lux, clienţii beau şi mănâncă şampanie scumpă, vită Wagyu, caviar şi fumează trabucuri cubaneze.
Afară, pe terasă, un alt grup mănâncă cartofi prăjiţi şi beau bere la PET. La final, nota de plată uriaşă e trimisă la masa de pe terasă".
Opoziţia acuză coaliţia PSD-PNL-UDMR că a transformat România în „corigenta Europei la toate capitolele economice", menţionând că ţara are „cel mai mare deficit bugetar din UE, cel mai mare deficit de cont curent din UE, cea mai mare inflaţie din UE şi cea mai mare dobândă la obligaţiunile pe termen lung din UE".
Conform moţiunii, deficitul bugetar a explodat de la sub 3% în perioada 2013-2018 la 9,3% în 2024. Datoria publică s-a triplat, de la 315 miliarde lei în 2018 la peste 1.000 miliarde lei în aprilie 2025. Totodată, creşterea economică a scăzut de la 6,1% în 2018 la doar 0,9% în 2024.
Opoziţia critică dur creşterile fiscale propuse: TVA standard de la 19% la 21%, cotele reduse de la 5% şi 9% la 11%, impozitul pe dividende de la 10% la 16% şi introducerea CASS pentru pensiile de peste 3.000 lei. De asemenea, se opune îngheţării salariilor şi pensiilor pentru doi ani consecutivi.
Un capitol special este dedicat educaţiei, unde opoziţia acuză guvernul că „loveşte în inima României" prin reducerea posturilor din învăţământ, tăierea burselor şcolare şi eliminarea burselor olimpicilor.
„În urma unor certuri pe ciolan, coaliţia de guvernare a îmbrăcat haine noi, înlocuind USR cu PSD. Se lăudau atunci guvernanţii că au format un guvern care cumula toate resursele de competenţă administrativă şi de „pro-europenism” din sărmana noastră ţară. Deficitul energetic combinat cu liberalizarea preţurilor a declanşat o spirală inflaţionistă, inflaţia oficială escaladând la 13,8% în 2022 şi menţinându-se la 10,4% în 2023. Creşterea nemăsurată a inflaţiei nu a adus decât scăderea marginală a deficitului bugetar, la 6,3% în 2022. Însă aceasta a fost punctul de pornire a unor cheltuieli guvernamentale din ce în ce mai nebuneşti. Printre acestea se numără o schemă aberantă şi costisitoare de plafonare şi compensare a costurilor cu electricitatea şi gazele naturale. Această schemă va depăşi, probabil, până la finalul său, suma de 9 miliarde de euro. Banii s-au transferat de la stat atât către furnizori, cât şi către consumatori. Practic, guvernul în loc să permită funcţionarea în continuare a centralelor pe cărbune sau să finalizeze îndelung întârziata centrală de la Iernut, a preferat să subvenţioneze un mecanism bolnav al pieţei”, reiese din moţiune.
„Guvernul ne-a pregătit un adevărat şoc economic, impus peste noapte, în mijlocul verii, ignorând orice aparenţă de predictibilitate. Cota standard de TVA creşte de la 19% la 21%, iar cotele reduse, pentru alimente, medicamente, locuinţe şi servicii de bază ajung de la 5% şi 9% la 11%. Ce înseamnă asta pentru români? Preţuri mai mari la alimentele şi servicii. Medicamente mai scumpe, tratamente inaccesibile pentru pensionari şi bolnavi cronici. Locuinţe mai scumpe, chirii mai mari. TVA la locuinţe urcă de la 5% la 21%, ceea ce va face ca preţul final al unei locuinţe accesibile să crească cu mai mult de 15 puncte procentuale.Românii vor resimţi din plin aceste scumpiri în fiecare bon de cumpărături, în fiecare factură lunară. Şi toate acestea în timp ce veniturile lor sunt îngheţate! Impozitul pe dividende creşte de la 10% la 16%. În cinci ani, acest impozit s-a triplat. Astfel, dispare interesul antreprenorilor de a mai dezvolta afaceri în România. Cu un impozit pe profit de 16% deja în vigoare, înseamnă că orice antreprenor român va plăti aproape 30% din câştiguri la stat, dacă vrea să-şi retragă banii din firmă”, se mai arată, printre altele, în moţiune.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe alephnews.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro













