Miercuri, 12 august, şi vineri, 14 august, se vor anunţa două date macroeconomice destul de importante, care ne arată cum merg inflaţia şi economia, dincolo de percepţia tuturor că suntem în criză şi că nimic nu merge.

1. Miercuri va veni inflaţia pe luna iulie, care va marca prima scădere mai consistentă după un an de zile de creşteri. De la 10,4% în iunie, versus iunie 2025, inflaţia pe luna iulie 2026, versus iulie 2025, este aşteptată să scadă spre 8%, fiind prima dată când inflaţia anuală coboară sub două cifre.

Peste o lună, adică în septembrie, când va veni inflaţia din august, ne vom aştepta la o nouă scădere, poate spre 6%.

Aceste scăderi succesive ale inflaţiei, respectiv o reducere a creşterii preţurilor din economie, sunt datorate efectului de bază, cum se zice în statistică, respectiv expirarea perioadei în care s-a întâmplat un eveniment, în cazul nostru, liberalizarea preţurilor la energie, care a dus la o creştere a preţurilor din energie cu 60%, care ulterior s-a transmis în toată economia.

Al doilea eveniment, efect de bază, ţine de împlinirea unui an de la creşterea TVA de la 19% la 21%, care s-a dus imediat în creşterile de preţuri din toată economia.

Inflaţia ar fi fost mai mică dacă nu ar fi existat războiul din Iran, care a adus o creştere a preţurilor la petrol, transferată ulterior în creşteri de preţuri la benzină şi motorină.

Joi, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, va prezenta raportul privind evoluţia inflaţiei până la finalul anului, evoluţie care va fi influenţată de creşterile de preţuri din energie de acum şi de preţurile produselor agricole care depind de secetă.

Oricum, inflaţia din acest an, decembrie 2025 – decembrie 2026, va fi peste estimările de la începutul anului, atunci când nu se prefigura războiul din Iran şi chiar această criză energetică pe care o traversează România acum.

2. Vineri, Institutul Naţional de Statistică va anunţa primele date privind evoluţia economiei în trimestrul al doilea din 2026, date care vor da un mesaj privind evoluţia economiei în a doua parte a anului, din punct de vedere statistic.

Trimestrul al doilea din 2026 va fi pe minus faţă de trimestrul al doilea din 2025, dar important este cât este acest minus. În T1/2026 versus T1/2025, am avut un minus de 1,2%.

Dacă în T2 avem un minus mai redus decât 1,2%, am putea spune că economia a recuperat ceva din scădere.

Dacă T2/2026 faţă de T1/2026 va fi pe “zero” sau “zero virgulă ceva la sută”, am putea spune că în T1 am atins nivelul minim din punct de vedere economic, iar acum economia a început să recupereze.

Conform comentariilor ministrului Finanţelor, Alexandru Nazare, făcute la emisiunea ZF Live de săptămâna trecută, în trimestrele 3 şi 4 prognozele de acum indică o creştere economică, astfel încât de la un minus de 1,2% în primul trimestru să ajungem la un plus de 0,1% pe tot anul.

În ciuda percepţiei tuturor – companiile legate direct de consum au înregistrat scăderi în acest an, ceea ce a afectat direct consumul, care a marcat o scădere între 9% şi 4% – economia României, companiile şi persoanele fizice au rezistat mult mai bine decât aşteptările, mai ales că am avut o creştere a taxelor şi impozitelor, o îngheţare a creşterilor salariale şi de pensii şi o reducere a deficitului bugetar de aproape 3% în doi ani, ceea ce nu este puţin.

Toată lumea crede că suntem în criză, că economia se „prăbuşeşte”, mai ales după creşterile de preţuri din energie, dar totuşi au fost sectoare care au reuşit să compenseze scăderea din comerţ şi stagnarea industriei, care sunt cele două mari sectoare economice, cu o pondere de 40% din economie.

Construcţiile au mers foarte bine, în special construcţiile de infrastructură, IT&C a rezistat, iar agricultura s-ar putea să aibă al doilea cel mai bun an din istorie, cu o producţie de peste 30 de milioane de tone de cereale.

Aşa că vineri vom vedea primele date semnal privind evoluţia în trimestrul 2 a economiei din punct de vedere statistic, în funcţie de care se vor ajusta prognozele macroeconomice pentru tot anul.