Mediul de business este precaut, dar în continuare antreprenorii îşi asumă anumite planuri, oportunităţile sunt la orizont, iar optimismul prinde din ce în ce mai mult contur, mai ales cu o perspectivă de creştere economică pentru anul 2024

Autor: Mircea Nica Postat la 11 aprilie 2024 51 afişări

Mediul de afaceri începe să se uite cu optimism la anul 2024, aşteptările şi previ­ziu­nile vin cu creştere eco­nomică în România şi perspective bune privind viitoare reduceri ale dobânzilor, ceea ce înseamnă că inflaţia va intra pe un trend descedent, în timp ce economia va performa. În acelaşi timp, planurile de investiţii ale antreprenorilor sunt deja construite, noua paradigmă a oportunităţilor îndreaptă atenţia puţin mai mult către zona de economie verde şi sustenabilitate, iar fondurile europene şi programele de sprijin vin să amelioreze reticenţa şi să încurajeze transformarea. Acestea au fost câteva din concluziile care s-au desprins din discuţiile care au avut loc în cadrul conferinţei ZF Investiţi în România, organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu CEC Bank, la Cluj-Napoca.

Economia a început cu o oarecare timiditate în prima parte a anului, dar a reluat trendul de creştere  Mediul de business şi bancherii trebuie să fie precauţi cu privire la anumite aspecte, dar proiectele de investiţii au revenit Dacă ne uităm la bugetul Uniunii Europene până în 2027, 1 din 3 euro este direcţionat către economia verde, către companiile care susţin zona de tranziţie către o economie verde.

Mediul de afaceri începe să se uite cu optimism la anul 2024, aşteptările şi previ­ziu­nile vin cu creştere eco­nomică în România şi perspective bune privind viitoare reduceri ale dobânzilor, ceea ce înseamnă că inflaţia va intra pe un trend descedent, în timp ce economia va performa. În acelaşi timp, planurile de investiţii ale antreprenorilor sunt deja construite, noua paradigmă a oportunităţilor îndreaptă atenţia puţin mai mult către zona de economie verde şi sustenabilitate, iar fondurile europene şi programele de sprijin vin să amelioreze reticenţa şi să încurajeze transformarea. Acestea au fost câteva din concluziile care s-au desprins din discuţiile care au avut loc în cadrul conferinţei ZF Investiţi în România, organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu CEC Bank, la Cluj-Napoca.

Bogdan Neacşu, preşedinte al CEC Bank, a explicat că deşi economia a început cu o oarecare timiditate sau încetinire în prima parte a anului, ulterior şi-a reluat trendul de creştere precum în anii anteriori.

„Cred că economia românească perfor­mează bine şi va performa foarte bine din punct de vedere macroeconomic.  Sigur că sunt elemente la care trebuie să fim atenţi, care manifestă precauţie, dar altfel vedem în continuare că proiectele de investiţii au reve­nit în atenţia noastră. Eu sunt foarte pozitiv şi noi, ca bancă, avem câteva segmente la care ne uităm permanent. Nu înseamnă că excludem de la finanţare diferite segmente, dar ne uităm foarte mult la energie, ne uităm la agricultură, ne uităm la mare infrastruc­tură, ne uităm în zona logistică, ne uităm la consum“, susţine Bogdan Neacşu.

În acelaşi timp, preşedintele CEC Bank a mai adăugat că antreprenorii sunt precauţ, ceea ce este un lucru bun pentru că înseamnă că se uită mult mai atent la deciziile eco­nomice pe care trebuie să le adopte, iar un proiect finanţabil pentru bancă presupune să acopere, să producă o marjă operaţională suficient de mare astfel încât să-şi acopere cheltuielile de operare, nu neaparat ratele bancare.

Din perspectiva lui Raul Ciurtin, acţio­nar în cadrul Verdino Green Foods, în indus­tria alimentară în care activează compania sa, el suţine că au fost active în ultimele luni două programe mari multianuale, iar jucătorii din industrie deja au depus proiecte pe ambele programe.

„Pentru industria alimentară au fost active în ultimele luni două programe mari multianuale, primul se numeşte INVESTALIM, ajutor de stat şi al doilea se numeşte DR 22 pentru industrie, ambele cu bugete multianuale de 150 mil. euro. Pe ambele sesiuni s-au depus proiecte de către industrie proiecte de peste 1 mld. euro. Asta arată foarte clar nevoia industriei de a se înnoi, de a face lucruri, de a urmări tendinţele şi nevoile consumatorului“, a explicat Raul Ciurtin.

Pe zona de energie, piaţă pe care acti­vează Electrogroup, Teofil Mureşan, acţio­narul companiei, susţine că cifrele macroeco­nomice arată bine, România are creştere economică, nu a intrat în recesiune şi se află printre primele ţări din Europa ca şi creştere economică. În ceea ce priveşte piaţa de ener­gie, el a mai adăugat că sunt foarte multe proiecte de investiţii în România şi Europa, pe energie regenerabilă în primul rând.

„Odată cu scăderea preţului la energie devine o ameninţare pentru că planul de busi­ness ar putea să nu mai fie atrăgător pen­tru finanţatori. Probabil în jurul a 20-30% dintre proiecte ar putea vedea şi faza de implementare. Deşi în momentul acesta, dacă privim astăzi pentru anul acesta consumul redus ar putea fi înşelător pentru că Europa va reveni cu capacităţi de producţie. Germania, motorul economiei, o să revină odată cu celelalte ţări, iar consumul o să crească din nou. România se plasează într-o zonă în care poate oferi un preţ mic la energie şi va fi un driver, un element care va putea atrage investiţiile în zona de producţie de energie electrică, mai ales dacă aceste unităţi de producţie, fabrici, vor fi în apropierea centralelor electrice“, a explicat Teofil Mureşan.

Bogdan Neacşu, preşedinte, CEC Bank

Economia a început anul cu o oarecare timiditate, cu o uşoară încetinire în prima parte a anului, dar care uşor-uşor a revenit în trendul ei de creştere, aşa cum am fost învăţaţi în anii anteriori. Cred că economia românească performează bine şi va performa foarte bine din punct de vedere macroeconomic.

Sunt elemente la care trebuie să fim atenţi, care manifestă precauţie, dar altfel vedem în continuare că proiectele de investiţii au revenit în atenţia noastră. Antreprenorii îşi asumă foarte multe lucruri.

Noi, ca bancă, avem câteva segmente la care ne uităm permanent. Nu înseamnă că excludem de la finanţare diferite segmente, dar ne uităm foarte mult la energie, ne uităm la agricultură, ne uităm la mare infrastructură, ne uităm în zona logistică, ne uităm la consum.

Dacă anul trecut piaţa noastră de produse bancare în zona persoanelor fizice a fost într-o oarecare scădere, acum vedem o revenire spectaculoasă, vedem iarăşi o revenire în ce înseamnă creditele de investiţii în zona companiilor. 

Adina Călin, director direcţia produse şi servicii bancare, CEC Bank

Uitându-mă pe cifre, deşi primul trimestru la nivel bancar nu este dintre cele de vârf, am pornit bine anul şi cred că avem şanse să depăşim ceea ce am făcut în anul anterior.

Partea de sustenabilitate este hot topic. În momentul de faţă, dacă ne uităm la bugetul Uniunii Europene până în 2027, 1 din 3 euro sunt direcţionaţi către economia verde, către companiile care susţin zona asta de tranziţie către o economie verde. Foarte multe fonduri merg în zona aceasta şi noi ne pregătim în intern pe zona de sustenabilitate.

În momentul de faţă, obiectivul este de a ne adapta cu toţii către o economie verde. Avem acel target al Uniunii Europene să scădem gazele cu efect de seră, până în 2030, respectiv amprenta de carbon cu 55% faţă de anul 1990 şi să ajungem la zero în 2050. Între aceste perioade, fiecare companie trebuie să-şi seteze propriile ţinte.

Nu există o obligaţie de a scădea cu un anumit procent de la an la an sau să excludem anumite industrii de la creditare.

Ionuţ Lianu, CFA, ofiţer şef management active şi pasive, CEC Bank

Vedem o rezilienţă foarte bună a economiei, creştere în continuare, în ciuda nivelurilor dobânzilor care sunt peste cele din zona euro şi, de asemenea vedem că se întâmplă o scădere a inflaţiei, se întâmplă şi în România, dar există o rezilienţă a acestei inflaţii core care exclude practic efectele sezoniere sau incidente ale crizei energetice, adică exclude preţul energiei.

Inflaţia core se referă în special la salarii, la servicii şi aici lucrurile stau mult mai echilibrat, adică încetinirea se produce mai încet decât aşteptările iniţiale, cel puţin cum erau aşteptările acum câteva luni.

Se vorbeşte de o începere a ciclului de scăderi, am văzut în regiune deja scăderi de dobânzi în alte ţări - Polonia, Ungaria. Dar dinamica acestor scăderi va fi corelată cu evoluţia inflaţiei şi mersul economiei. În al doilea rând, noi ne aşteptăm ca acest ciclu de scăderi să se termină la niveluri mai ridicate decât de unde am pornit.

Dan Tarcea, viceprimar, municipiul Cluj-Napoca

Eu aş spune că precauţie este cuvântul de ordine. Acesta este semnalul care vine din partea mediului de afaceri. Am văzut acest lucru şi la numărul de solicitări de autorizaţii de construire, am văzut acest lucru şi la participările la diverse licitaţii.

Categoric mediul de afaceri s-a mişcat mai repede şi se mişcă mai repede decât administraţiile. Noi suntem de foarte multe ori ca un elefant într-un magazin de bibelouri în mediul privat, în momentul în care ai identificat că ceva nu funcţionează, ai schimbat şi în două săptămâni lucrurile ai putea să le pui pe alt făgaş.

Aici lucrurile sunt puţin mai complexe, sunt mai multe proceduri şi nu ai atâta mobilitate în luarea unei decizii. 

Teofil Mureşan, acţionar, Electrogrup

Sunt foarte multe proiecte de investiţii în România şi Europa, energie regenerabilă în primul rând. Odată cu scăderea preţului la energie devine o ameninţare pentru că planul de business ar putea să nu mai fie atrăgător pentru finanţatori.

Probabil că în jurul a 20-30% dintre proiecte ar putea vedea şi faza de implementare. Deşi în momentul acesta, dacă privim astăzi pentru anul acesta, consumul redus ar putea fi înşelător pentru că Europa va reveni cu capacităţi de producţie.

Germania, motorul economiei, o să revină odată cu celelalte ţări, iar consumul o să crească din nou. România se plasează într-o zonă în care poate oferi un preţ mic la energie şi va fi un driver, un element care va putea atrage investiţiile în zona de producţie de energie electrică, mai ales dacă aceste unităţi de producţie, fabrici, vor fi în apropierea centralelor electrice.

Ioan Hosu, profesor universitar, UBB Cluj, şeful departamentului de comunicare şi relaţii publice, UBB Cluj

Eu reprezint centrul pentru programe europene. Anul trecut au fost 34 de proiecte beneficiari sau parteneri, 80 mil. euro doar fonduri europene din afară, nu din România, fără cercetare, fără programele de mobilităţi Erasmus, fără banii de la guvern pentru educaţie.

Cam jumătate din bugetul UBB vine de la guvern, restul vine din alţi bani. Deci Universitatea nu este finanţată de stat, de fapt noi avem 51% resurse extra bugetare.

Noi traversăm un proces de acomodare la noi provocări. Oamenii nu mai vor 3-5 ani de facultate. Politica la nivel european este de schimbare către microcredite, unde trainingul şi formarea o fac antreprenorii.

Raul Ciurtin, acţionar, Verdino Green Foods

Cred că jucătorii din industrie, cei mai mulţi dintre ei, se uită foarte atent la schimbarea de comportament a consumatorului şi cu siguranţă foarte mulţi din jucătorii din industrie se uită şi au planuri concrete de a investi în capacităţi noi şi în special în eficientizare.

Pentru industria alimentară au fost active în ultimele luni două programe mari multianuale, primul se numeşte INVESTALIM, ajutor de stat şi al doilea se numeşte DR 22 pentru industrie, ambele cu un buget anual de 150 mil. euro.

Pe ambele sesiuni şi proiecte s-au depus proiecte de către industrie de peste 1 mld. respectiv pe un buget de co-finanţare de 150 mil. s-au pus proiecte de către industrie de peste 1 mld. Asta arată foarte clar nevoia industriei de a se înnoi.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.