♦ Sistemul bancar, principalul finanţator al economiei României, a obţinut în T1/2025 un profit de 3,7 mld. lei, comparabil cu cel din T1/2024 ♦ În tot anul 2024 băncile au raportat un profit record, de peste 14 mld. lei ♦ Pe parcursul anului 2024 marjele de câştig ale băncilor pe retail au fost preponderent în jurul a 3 puncte procentuale (pp), scăderi venind spre final de an ♦ Nivelul marjelor de câştig este totuşi la jumătate faţă de acum 10 ani ♦ Maximul marjei de câştig a băncilor, de peste 7,5 pp, a fost în toamna anului 2009, când băncile percepeau o dobândă medie la credite de 17-19%, în timp ce dobânda la depozite era de aproximativ 10-15%.

Marjele de câştig ale băncilor din România pe retail - adică diferenţele dintre dobânzile active la creditele populaţiei noi în lei şi dobânzile pasive la depozitele retail noi în lei - au oscilat în primele cinci luni din acest an între 2,4 puncte procentuale (pp) şi 2,9 puncte procentuale, fiind uşor mai scăzute decât în aceeaşi perioadă din 2024, când oscilau între 2,7 pp şi 3,5 pp, după cum reiese din datele BNR.

Bancherii nu au fost foarte darnici cu dobânzile plătite pentru economiile păstrate de români la bănci.

Dobânda medie la depozitele noi ale populaţiei în lei a stat aproape de 5% în primele patru luni, dar sub acest nivel, doar în luna mai reuşind să urce peste 5%. Pe de altă parte, dobânda medie la creditele retail noi în lei a fost preponderent între 7,3% şi 7,7%, scăderile venind în lunile de primăvară.

Comparativ, în primele cinci luni din 2024 dobânda medie la depozitele noi ale populaţiei în lei oscila între 5,3% şi 5,8%, iar dobânda medie la creditele retail noi în lei era între 8% şi 9%.

Dobânzile la credite şi depozite sunt corelate cu dobânzile interbancare şi cu dobânda de politică monetară. Dobânda-cheie a rămas în acest an la nivelul setat de banca centrală în august 2024, de 6,5%, în condiţiile inflaţiei persistente şi a măsurilor fiscale. Când BNR a tăiat în vara anului trecut dobânda-cheie  şi dobânzile la credite şi la depozite au intrat pe o pantă de scădere odată cu semnalul de relaxare monetară dat de banca centrală, iar pe măsură ce au scăzut dobânzile, şi marjele de câştig ale băncilor au mai coborât.

Scăderea dobânzilor a venit anul trecut şi în contextul excedentului de lichiditate record din piaţa interbancară.

În acest an însă, vara a început cu secetă şi pe piaţa interbancară. Sistemul bancar a intrat pe deficit de lichiditate în luna iunie, de 4,5 mld. lei, iar BNR a redevenit creditor net în raport cu băncile comerciale. În luna mai 2025 lichiditatea interbancară a scăzut puternic, coborând la doar 0,5 mld. lei, medie zilnică, de la 30 mld. lei medie zilnică pe ansamblul primelor patru luni din acest an.

Marja dintre dobânzile la credite şi cele la depozite a susţinut în ultimii ani câştigurile mari ale băncilor, alături de continuarea creditării.

Profitul sistemului bancar în primul trimestru (T1) din 2025  a fost de circa 3,7 mld. lei. Băncile o duc bine şi în vremuri grele, acomodându-se la noua realitate caracterizată de încetinirea economiei, inflaţie persistentă, dobânzi ridicate şi deficite în creştere, câştigul sistemului bancar fiind de neclintit, comparabil cu profitul din T1/2024.

În tot anul 2024 băncile au raportat un profit record, de peste 14 mld. lei. Pe parcursul anului 2024 marjele de câştig ale băncilor pe retail au fost preponderent în jurul a 3 pp, scăderi venind spre final de an. Nivelul este însă la jumătate faţă de acum 10 ani.

Maximul marjei de câştig a băncilor, de peste 7,5 pp, a fost în toamna lui 2009, când băncile cereau o dobândă medie la credite de 17-19%, iar dobânda la depozite era de 10-15%.