Jocurile olimpice, transformate tot mai des în "jocuri politice" de care marile puteri ale lumii se folosesc pentru a regla diferite probleme sensibile, mai puţin ştiute

Autor: Bogdan Cojocaru Postat la 16 februarie 2022 91 afişări

Boicotarea Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing trage lumea înapoi în războiul rece, a spus către poporul său Alexander Lukaşenko, preşedintele Bielorusiei şi „ultimul dictator al Europei”, după cum s-a autointitulat. Ţara sa face parte din ceea ce prinde contur a fi o coaliţie condusă de Rusia şi China contra unei ordini mondiale dictate de la Washington. Dar are Lukaşenko dreptate? Sau lumea n-a ieşit niciodată cu adevărat din războiul rece dintre Vest şi Est? Istoria jocurilor olimpice poate da un răspuns deoarece aceste evenimente cu participare internaţională au fost marcate profund de politică şi geopolitică.

Ca o introducere, Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing din 2022 nu sunt deloc obişnuite. Sunt folosiţi circa 1,2 milioane de metri cubi de zăpadă artificială deoarece în regiune nu este suficientă zăpadă naturală. China este adesea criticată că este unul dintre principalii poluatori cu gaze cu efect de seră, acelea care produc sau accelerează încălzirea globală. De asemenea, din cauza pandemiei de Covid, sportivii şi oficialii care participă stau în „bule” sigure. N-a fost vândut niciun bilet pentru publicul larg. China este criticată pentru că a lăsat ca epidemia de Covid care a apărut acolo să se transforme într-o pandemie care a cuprins întreaga lume. Vorbind de oficiali, din presă reiese că din partea Europei doar preşedintele Poloniei Andrzej Duda s-a deplasat la Beijing. Liderul polonez s-a întâlnit cu liderul chinez Xi Jinping pentru a-i prezenta acestuia punctul de vedere european asupra problemei ucrainene. Xi îl susţine pe Vladimir Putin, preşedintele Rusiei, în această chestiune.

Motivul pentru care niciun alt oficial European de rang înalt nu s-a dus la Beijing este un boicot extins, dar nu unanim, din partea Occidentului al acestei ediţii a jocurilor olimpice. Iar motivele boicotului sunt acuzaţiile aduse Chinei că încalcă drepturile omului, inclusiv prin represiunile contra minorităţii musulmane uigure. Occidentalii au fost motivaţi şi de incertitudinile privind situaţia vedetei de tenis Peng Shuai, care a acuzat un fost oficial de top al Partidului Comunist de agresiuni sexuale. Până una-alta, jocurile de la Beijing sunt cele mai politizate şi geopolitizate dintr-o generaţie. Dacă Rusia are ceva de împărţit cu SUA în Europa, China contestă supremaţia americană în Pacific.

Cele două forţe par să se îndrepte spre coliziune în Taiwan. Acest lucru a fost evident la Beijing. La festivitatea de deschidere a jocurilor, când sportivii taiwanezi au intrat pe Stadionul Naţional pentru „parada naţiunilor”, aceştia au fost anunţaţi sub numele de „Chinese Taipei” – o soluţie diplomatică obişnuită pentru apariţia Taiwanului pe scena internaţională. Cu toate acestea, pentru telespectatorii postului TV de stat CCTV din China, delegaţia a fost anunţată folosind o expresie care se traduce prin „China, Taipei” – ceea ce înseamnă că insula ar face parte din China. Următoarea delegaţie a fost cea din Hong Kong, teritoriul semiautonom chinez cu tendinţe de rebeliune.

„Când au ieşit delegaţiile din Taipei şi Hong Kong, camera a fost mutată pe preşedinte. Niciun centimetru din patrie nu ar trebui pierdut!”, a spus un comentator pe platforma chineză de socializare Weibo. În timp ce ceremonia de deschidere se apropia de sfârşit, preşedintele Comitetului Olimpic Internaţional, Thomas Bach, a subliniat mesajul de unitate al jocurilor în ciuda conflictelor. „Aceasta este misiunea jocurilor olimpice”, a spus Bach, „de a ne aduce împreună într-o competiţie paşnică – să construim mereu poduri, niciodată să nu ridicăm ziduri”. Cu toate acestea, unul dintre cei aleşi să poarte flacăra olimpică pentru China este un comandant militar care s-a luptat cu forţele armate ale Indiei în Himalaya, după cum a remarcat The New York Times.


Boicoturile par să devină noul normal pentru jocurile olimpice. La ediţia de iarnă de la Soci din 2014, din Rusia, motivul a fost încălcarea drepturilor minorităţilor sexuale şi represiunea contra oponenţilor politici. Într-un semn clar al dezaprobării şi sfidării faţă de discriminarea încurajată de guvernul lui Putin, SUA au trimis la Soci o delegaţie care a inclus doi atleţi homosexuali. Foto: HEPTA


Boicoturile par să devină noul normal pentru jocurile olimpice. La ediţia de iarnă de la Soci din 2014, din Rusia, motivul a fost încălcarea drepturilor minorităţilor sexuale şi represiunea contra oponenţilor politici. Într-un semn clar al dezaprobării şi sfidării faţă de discriminarea încurajată de guvernul lui Putin, SUA au trimis la Soci o delegaţie care a inclus doi atleţi homosexuali. Ultima zi a jocurilor a fost 23 februarie. Tot atunci au început demonstraţiile proruse din Crimeea care au culminat cu anexarea peninsulei ucrainene de către Rusia. SUA au mai boicotat o serie de jocuri olimpice de vară organizate de Rusia.

Este vorba de cele din 1980 de la Moscova. Dar atunci americanilor li s-au alăturat şi China şi cel puţin alte 44 de ţări. Acestea şi-au retras delegaţiile ca semn de protest faţă de invadarea Afganistanului de către URSS. Atunci, liderii chinezi au trimis 18 atleţi la Liberty Bell Classic din Philadelphia, alternativa americană la Jocurile olimpice de la Moscova. Ca replică, în buna tradiţie a războiului rece, Uniunea Sovietică şi aliaţii săi şi-au ţinut acasă sportivii când Los Angeles a fost gazda jocurilor olimpice de vară în 1984. De data aceasta, în era responsabilizării companiilor şi a capitalismului, boicoturile au căpătat alte dimensiuni.

Chamath Palihapitiya, un investitor miliardar din Silicon Valley şi coproprietar al echipei de baschet Golden State Warriors, a declanşat o reacţie imensă când a spus că „nimănui nu îi pasă” de uigurii din regiunea Xinjiang din China, notează Financial Times. Comentariile sale, din ianuarie, au fost criticate pentru că sunt neobişnuit de insensibile, dar ele sunt rare într-un alt sens. În lunile premergătoare Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing, companiile au stat cu capul în jos când au fost întrebate despre persecuţia a peste 1 milion de musulmani uiguri, pe care administraţia Biden a catalogat-o drept „genocid”.

Niciunul dintre cei 13 membri ai programului de sponsorizare corporativă a Comitetului Olimpic Internaţional – Coca-Cola, Visa, Intel, Airbnb, P&G, Allianz, Alibaba (China), Atos, Bridgestone, Omega, Panasonic, Samsung şi Toyota – nu a comentat când a fost întrebat ce crede despre tratamentul uigurilor aplicat de autorităţile din China. Mars Wrigley, producătorul batoanelor de ciocolată Snickers care are un contract de sponsorizare directă pentru Jocurile Olimpice de la Beijing, a refuzat să comenteze. Airbnb şi P&G şi-au apărat participarea, spunând că de fapt sprijină sportivii. Atos, o companie franceză de IT, a explicat că urmăreşte jocurile olimpice indiferent de locaţie.

La Capitol Hill, în SUA, democraţii şi republicanii critică companiile americane despre care cred că cedează presiunii chineze pentru a-şi păstra accesul pe piaţă. „Este deranjant că atât de multe companii americane se întorc împotriva valorilor americane pentru a atrage bunăvoinţa Partidului Comunist Chinez”, spune Michael McCaul, principalul parlamentar republican din comisia de afaceri externe a Congresului american.


Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing din 2022 nu sunt deloc obişnuite. Sunt folosiţi circa 1,2 milioane de metri cubi de zăpadă artificială deoarece în regiune nu este suficientă zăpadă naturală. China este adesea criticată că este unul dintre principalii poluatori cu gaze cu efect de seră, acelea care produc sau accelerează încălzirea globală. Foto: HEPTA


„Nu putem lăsa aceste companii să ajute la ascunderea genocidului şi să submineze securitatea noastră naţională”. Şi BBC i-a abordat pe cei 13 parteneri oficiali olimpici pentru comentarii la acuzaţiile aduse Chinei de încălcare a drepturilor omului şi niciunul nu a răspuns direct. Fostul ofiţer de marketing al comitetului olimpic american pentru Olimpiada de la Beijing din 2008, Rick Burton, a spus că multinaţionalele „merg pe un fir foarte subţire”. “Nu cred că vreunul din ei, ca brand global, vrea sau îşi permite să insulte guvernul chinez.” Tăcerea arată cum companiile americane sunt prinse în focul încrucişat în timp ce Washingtonul şi Beijingul s-au angajează într-un război rece care creează linii complexe de demarcare între tabere pe care Corporate America sau multinaţionalele din alte părţi trebuie să navigeze. Şi Beijingul reprimă companiile străine cu operaţiuni în China care îi critică atitudinea faţă de drepturile omului. Intel este cea mai recentă multinaţională care se confruntă cu presiunile Partidului Comunist. Producătorul de semiconductori american şi-a cerut scuze clienţilor chinezi în decembrie pentru că a spus că nu poate achiziţiona componente din Xinjiang – din cauza unei noi legi americane care obligă companiile să demonstreze că produsele importate din regiunea de nord-vest a Chinei nu se fac cu muncă forţată.

În 2021, mai multe multinaţionale, inclusiv Nike şi H&M, au eliminat de pe site-urile lor mesaje prin care îşi exprimau îngrijorarea cu privire la utilizarea muncii forţate în Xinjiang după ce Beijingul a îndemnat consumatorii chinezi la boicotarea mărcilor de îmbrăcăminte occidentale pentru a le pedepsi. Multinaţionalele se confruntă, de asemenea, cu o presiune mai mare din cauza acţiunilor de întărire a securităţii naţionale întreprinse de SUA. Washingtonul dă acum mai multă atenţie exporturilor americane în China şi investiţiilor chineze în ţară, completând mereu cu noi nume listele cu interdicţii. Consecinţele mâniei Chinei au fost deja făcute clare. După ce Enes Kanter, un jucător de baschet la Boston Celtics, l-a etichetat pe Xi drept „dictator brutal” pe reţelele de socializare anul trecut – într-un protest împotriva tratamentului acordat Tibetului – meciurile clubului său au fost eliminate de pe internet în China, iar posturile de stat au încetat să le mai difuzeze. Unii foşti concurenţi mai cunoscuţi şi influenţi, inclusiv schiorul de fond olimpic american, Noah Hoffman, şi susţinători ai drepturilor omului au îndemnat atleţii care concurează la Beijing să rămână tăcuţi în timpul Jocurilor pentru propria lor siguranţă. Regulile Comitetului Olimpic Internaţional interzic protestele în timpul ceremoniilor de medaliere, în mijlocul competiţiei sau în timpul ceremoniilor de deschidere sau de închidere. Sportivii îşi pot „exprima opiniile” în interviuri media, în timpul conferinţelor de presă, pe reţelele de socializare şi prin alte căi, dar oficialii olimpici spun că sportivii americani au fost „informaţi de către departamentul de stat” şi le-a reamintit acestora că sunt supuşi legilor locale. Un oficial de la Beijing 2022 a stârnit îngrijorare sugerând că sportivii ar putea fi pedepsiţi dacă îşi exprimă opinii politice. În timp ce sponsorii au păstrat tăcerea, unii oficiali ai echipelor olimpice vestice au spus că vor fi acolo pentru susţinere dacă şi când vedetele sportive îşi vor folosi atenţia pe care le-o acordă publicul pentru a expune atacurile Chinei la adresa drepturilor omului. „Ne vom proteja întotdeauna sportivii, indiferent dacă vorbesc sau nu despre chestiuni nesportive”, au spus preşedinţii echipelor olimpice şi paralimpice germane. Jewher Ilham, un activist uigur al cărui tată a fost închis pe viaţă de regimul chinez sub acuzaţii de separatism, criticate pe scară largă ca fiind motivate politic, spune că comentariul lui Palihapitiya a stârnit un val de sprijin pentru uigurii din întreaga lume. Dar ea mai spune şi că sponsorii, precum Coca-Cola, care are o fabrică de îmbuteliere în Xinjiang, nu au învăţat nicio lecţie. „Corporaţii precum Coca-Cola au sponsorizat şi Jocurile Olimpice de vară de la Berlin din 1936, deşi erau pe deplin conştiente de ceea ce se întâmplă în acea ţară, chiar dacă nu au prevăzut ce avea să urmeze”, explică Ilham.

Niciunul dintre cei 13 membri ai programului de sponsorizare corporativă a Comitetului Olimpic Internaţional – Coca-Cola, Visa, Intel, Airbnb, P&G, Allianz, Alibaba (China), Atos, Bridgestone, Omega, Panasonic, Samsung şi Toyota – nu a comentat când a fost întrebat ce crede despre tratamentul uigurilor aplicat de autorităţile din China. Foto: HEPTA

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.