Cred că în prezent ar putea exista un război al talentelor pe piaţa românească, deoarece vedem că schimbarea competenţelor, în contextul AI, nu s-a produs încă, a declarat Jean Philippe Talec, Deputy CEO, BRD în cadrul conferinţei  ZF BANKERS SUMMIT 2026, ZIUA II.

”Putem găsi oameni foarte talentaţi. Dar când ajungi la profiluri mai specializate,  oameni de ştiinţă a datelor, AI, oameni care ştiu să promoveze şi să pună în loc o guvernanţă, piaţa devine mai restrânsă. Şi cred că toată lumea caută exact acelaşi profil. Iar cererea depăşeşte cu mult oferta astăzi. Cred că în prezent ar putea exista un război al talentelor pe piaţa românească, deoarece vedem că schimbarea competenţelor oamenilor nu s-a produs încă. Se va întâmpla. Dar astăzi, dacă vreau să recrutez acele profiluri, este foarte dificil de găsit. Iar asta înseamnă că, dacă nu le găseşti pe piaţa românească, le cauţi în altă parte. Pentru că trebuie să mergem înainte”.

Jean Philippe Talec spune că impactul AI va fi imens, va fi resimţit puternic în echipele de tehnologie.

Practic, modul în care dezvoltăm software se va schimba dramatic odată cu AI.

”Oamenii nu mai codează efectiv. Folosim AI-uri, copilot, Anthropic pentru a scrie cod, a face review şi securitate. Şi acesta este ceva foarte nou în industrie, care s-a accelerat. Următoarele mari schimbări vor fi la nivelul proceselor. Şi aici vedem că trebuie să ne gândim cum gestionăm procesul end-to-end în bancă”.

Cea a mai declarat Jean Philippe Talec: 

Cum percepeam Internetul acum 20 de ani? Este exact acelaşi lucru. Va aduce multe lucruri, într-o asemenea măsură încât cred cu adevărat că va schimba profund modul în care operează toate băncile. Şi îl vedem ca foarte pozitiv pentru că va aduce mult pentru clienţi, timpul de răspuns, pentru dezvoltări, pentru capacitatea de a reacţiona. Deci va aduce multă valoare pe partea pozitivă. Este pe ambele feţe ale monedei.

Cred că pentru a valorifica cu adevărat AI-ul, ai nevoie de câteva lucruri. În primul rând, trebuie să stabileşti ce date poţi partaja. Este vorba despre reglementări, dar şi despre unde pot fi stocate datele , în cloud, în centre de date, şi cum pot fi utilizate. Pentru aceasta, cred că în România există încă discuţii pentru a ajunge la un acord privind cloud-ul, de exemplu .Înţeleg că Banca Naţională a României nu este de acord cu stocarea datelor în cloud.   Poţi obţine un acord, dar aş spune că procesul este încă destul de lung. Şi există multe provocări din partea BNR privind locul unde ar trebui stocate datele şi rezilienţa cloud-ului.

Există multe discuţii în acest sens. Comparând cu alte pieţe, cred că aceasta poate fi percepută ca o frână în calea utilizării depline a AI. Pentru că dacă nu poţi merge în cloud, practic nu poţi folosi AI.

Al doilea aspect pe piaţă va fi talentul, rezerva de talent. Cred că astăzi trebuie să recunosc că există abilităţi de dezvoltare foarte bune pe piaţa românească. Putem găsi oameni foarte talentaţi. Dar când ajungi la profiluri mai specializate,  oameni de ştiinţă a datelor, AI, oameni care ştiu să promoveze şi să pună în loc o guvernanţă, piaţa devine mai restrânsă.

Şi cred că toată lumea caută exact acelaşi profil. Iar cererea depăşeşte cu mult oferta astăzi. Cred că în prezent ar putea exista un război al talentelor pe piaţa românească, deoarece vedem că schimbarea competenţelor oamenilor nu s-a produs încă. Se va întâmpla. Dar astăzi, dacă vreau să recrutez acele profiluri, este foarte dificil de găsit. Iar asta înseamnă că, dacă nu le găseşti pe piaţa românească, le cauţi în altă parte. Pentru că trebuie să mergem înainte.

Ultimul punct va fi legat de infrastructura generală. Ceea ce va face diferenţa în AI va fi capacitatea unei ţări de a oferi stocare,  adică centre de date. Şi aceasta este probabil mai degrabă o discuţie politică pe piaţa românească: cum încurajezi înfiinţarea mai multor centre de date, care, de altfel, rezolvă una dintre problemele critice legate de suveranitatea datelor. Pentru că atunci când datele sunt stocate în ţară, situaţia este oarecum diferită. Şi a avea mai multă capacitate de centre de date ar putea fi o modalitate de a accelera stocarea datelor onshore în România.

Cheltuim aproximativ 25% din investiţiile noastre pe propria securitate.

DORA este deja puţin depăşită faţă de ce aduce AI. Acum avem AI Act, care vine deasupra DORA. Deci AI Act este Biblia. Punctul esenţial şi subiectul cheie este suveranitatea datelor. Pentru că vorbim despre date care pot fi fizic oriunde în cloud, aparţinând unor jucători, şi drepturile tale. Şi nu este o problemă a României, ci o problemă a suveranităţii Europei. Nu avem jucători capabili să opereze la scară largă. Singurii jucători astăzi când vorbim de cloud sunt marii jucători. Mistral este singura excepţie, dar Mistral nu este peste tot. Deci acesta este un subiect foarte important: ce fac marii jucători europeni, cum putem implementa pe deplin AI Act. Pentru că altfel ar fi foarte complex să foloseşti în acelaşi timp jucători americani şi să aplici reglementările europene pentru ceva stocat undeva în cloud.

Şi aceasta este întrebarea critică cheie de astăzi privind utilizarea AI.

Pentru mine, este o întrebare mai degrabă filosofică pe care o am personal. Este vorba despre utilizarea AI în înţelegerea ce este corect şi ce este greşit.