În replică, WhatsApp (deţinut de Meta) a respins ferm acuzaţiile, numindu-le „afirmaţii false” care ar putea fi folosite ca pretext pentru blocarea serviciului într-un moment în care iranienii au cea mai mare nevoie de comunicare sigură.

„Nu urmărim locaţia exactă a utilizatorilor, nu păstrăm jurnale ale mesajelor şi nu oferim date în masă niciunui guvern”, a transmis compania într-un comunicat.

Deşi WhatsApp foloseşte criptare end-to-end, ceea ce înseamnă că doar expeditorul şi destinatarul pot citi mesajele, experţii atrag atenţia că anumite metadate – precum cine vorbeşte cu cine, când şi cât de des – pot fi totuşi analizate.

O altă îngrijorare majoră exprimată de autorităţile iraniene este suveranitatea datelor. Serverele care găzduiesc datele WhatsApp nu se află pe teritoriul iranian, ceea ce le face vulnerabile la accesul altor guverne sau entităţi.

Iranul a mai blocat anterior accesul la WhatsApp şi alte reţele sociale precum Instagram, Telegram şi Facebook, dar mulţi utilizatori continuă să le acceseze folosind VPN-uri şi proxy-uri.

Aplicaţia WhatsApp fusese interzisă în 2022, în timpul protestelor de amploare declanşate de moartea tinerei Mahsa Amini în custodia poliţiei morale.

Interdicţia a fost ridicată la sfârşitul anului 2024, dar popularitatea platformei a rămas ridicată, fiind folosită pe scară largă alături de Instagram şi Telegram.

Acest apel al autorităţilor iraniene vine într-un climat geopolitic extrem de tensionat, în care tehnologia, informaţia şi platformele digitale devin tot mai frecvent instrumente ale războiului informaţional.