România surprinde în statisticile europene privind calitatea vieţii. Potrivit celor mai recente date Eurostat, oficiul european de statistică, românii se numără printre cei mai mulţumiţi cetăţeni din Uniunea Europeană atunci când vine vorba de satisfacţia faţă de viaţă, cu un scor mediu de 7,7 puncte din 10. Acest nivel plasează România pe locul al doilea în UE, la egalitate cu Slovenia şi imediat după Finlanda, liderul clasamentului.

În 2024, cetăţenii ţărilor membre ale UE şi-au evaluat nivelul de mulţumire faţă de calitatea vieţii la o medie de 7,2 puncte pe o scară de la 0 (foarte nemulţumit) la 10 (foarte mulţumit).
La nivelul Uniunii Europene, în 2024, satisfacţia medie faţă de calitatea vieţii a fost de 7,2 puncte, pe o scară de la 0 – foarte nemulţumit – la 10 – foarte mulţumit. Finlanda a înregistrat cel mai ridicat scor (7,8), urmată de România şi Slovenia (7,7), în timp ce Bulgaria s-a situat la polul opus, cu un nivel de 6,2. Grecia (6,7) şi Letonia (6,9) completează grupul statelor cu cele mai scăzute evaluări.

Nivelul de satisfacţie faţă de calitatea vieţii este influenţat de numeroşi factori, precum vârsta, nivelul de educaţie, situaţia familială şi cea financiară. Eurostat arată însă că satisfacţia faţă de viaţă nu este uniform distribuită şi depinde de o combinaţie de factori socio-economici, de la vârstă şi nivel de educaţie până la situaţia financiară şi structura familiei.

Vârsta rămâne un criteriu relevant. În majoritatea statelor UE, nivelul de satisfacţie scade odată cu înaintarea în vârstă. În 2024, persoanele cu vârste între 25 şi 64 de ani şi cele de peste 65 de ani au raportat niveluri similare de satisfacţie, diferenţele fiind mai mici decât cele faţă de grupa tânără (16–29 de ani). Cele mai mari decalaje între tineri şi vârstnici au fost înregistrate în Croaţia (2,6 puncte) şi Lituania (2,2 puncte).

În 11 state membre ale UE (Slovacia, Polonia, Franţa, Belgia, Austria, Suedia, Irlanda, Luxemburg, Finlanda, Ţările de Jos şi Danemarca), grupa mijlocie de vârstă (25–64 de ani) a raportat cel mai scăzut nivel mediu de satisfacţie faţă de viaţă. În Danemarca, Finlanda şi Ţările de Jos, persoanele de peste 65 de ani au declarat cel mai ridicat nivel de satisfacţie faţă de calitatea vieţii.

Educaţia rămâne unul dintre cei mai puternici predictori ai satisfacţiei. Atât la nivel european, cât şi în România, nivelul de mulţumire creşte odată cu nivelul de educaţie. Persoanele cu studii superioare au raportat scoruri cuprinse între 6,8 în Bulgaria şi un maxim de 8,4 în România – cel mai ridicat nivel din UE pentru această categorie. La polul opus, în rândul persoanelor cu un nivel de educaţie sub cel secundar, satisfacţia medie a variat de la 5,6 în Bulgaria la 7,7 în Finlanda.

Veniturile şi structura familiei cântăresc, de asemenea, semnificativ. Persoanele cu venituri ridicate şi cele care trăiesc în gospodării cu copii declară un nivel mai mare de satisfacţie faţă de viaţă. La nivelul UE, diferenţa dintre cei cu cele mai mari venituri şi cei cu cele mai mici câştiguri este de peste un punct (7,8 faţă de 6,6), încă un indicator al legăturii strânse dintre stabilitatea financiară şi percepţia asupra calităţii vieţii.