Va fi bine dacă economia va creşte măcar cu 2% şi va fi minunat dacă deficitul bugetar ar scădea sub cel de anul trecut, judecă economiştii, analizând datele la jumătatea anului.

Raportul anual al Consiliului Fiscal nu arată bine. Ar arată şi mai rău dacă-i suprapunem estimările peste datele INS privind creşterea economică la şase luni, din an, de doar 1,7%. Aşa că, de la anticipările de creştere de 2,8%, în 2023 care păreau rezonabile, aşteptările coboară spre 1,5 (INB Bank) sau 2% (Raiffeisen Bank).

Mai neplăcut pentru ansamblul economiei este că deficitul bugetar anticipat nu va fi de 4,4% din PIB. Ar putea sări de 6% din PIB pe actualele date, spune raportul anual al Consiliului Fiscal. Dacă nu se face nimic. Dar de făcut sunt prea puţine. Iar celebra „gaură de 20 de miliarde de lei“ este „o vrăjeală“, cum se spune în argou, pentru că derapajul este cu mult mai mare. O ţară care aşteaptă un PIB de 320 de miliarde de euro în acest an nu ar trebuie să cadă în genunchi la una aşa hop, deşi 4 mld. euro sunt o sumă enormă. Dar cum împarţi povara?

Sectorul privat susţine că statul este cel care trebuie să taie din cheltuieli şi, da, trebuie să taie. Dar ministrul culturii vine şi spune: dacă-mi aplici măsurile de austeritate cerute, trebuie să închid 60% din biblioteci. Ministrul transporturilor spune: dacă-mi tai bani nu mai am cu ce face autostrăzi! De cealaltă parte a baricadei IT-ul zice: pai eu fac 8% din PIB, de ce să-mi reduci facilităţile fiscale? La fel construcţiile, agricultura, afacerile mici. Toţi vor un “plain field”, dar nu când e vorba de ei.

Iar Consiliul Fiscal spune: Veniturile sunt nepermis de jos: 27% venituri fiscale ca pondere în PIB faţă de 41% media UE.