Îngheţul târziu a învăluit pomii într-o haină rece şi a luat cu el rodul grăbit al primăverii înainte să prindă contur. Horticultura a fost pusă la încercare, dar nu e totul pierdut. 

Ceapa, varza şi merele au rezistat, iar acest lucru poate fi o formă de alinare: un drum înapoi spre gusturile copilăriei, spre varza călită aburindă sau compotul dulce de mere. Problema, susţin atât producătorii de legume, cât şi cei de fructe, este că în ultimii ani frigul nu mai vine singur, ci adesea se strecoară după săptămâni de căldură neobişnuită, tulburând ritmul naturii. Pomii, ademeniţi prea devreme să înflorească, au fost prinşi nepregătiţi de o răceală care s-a aşternut ca o haină grea peste livezi. 

Apoi, nu mai e vorba doar de o zi-două cu temperaturi negative, ci de perioade întregi în care pământul tremură sub un cer instabil. Şi peste toate au venit vânturi puternice. Specialiştii spun că există totuşi metode prin care se poate lupta cu efectele vremii. În cazul culturilor protejate, cum sunt cele din solarii, se pot folosi folii microporoase, termoizolante, sau chiar sisteme de încălzire. În livezi, una dintre metodele tradiţionale este aprinderea focurilor, pentru a ridica temperatura aerului din jurul pomilor.