Harta puterii de cumpărare. Doar 10 judeţe din România, în frunte cu Bucureştiul, au o putere de cumpărare aproape egală sau peste media naţională. Inflaţia galopantă ar putea înrăutăţi situaţia în 2022

Autor: Cristina Roşca Postat la 15 martie 2022 895 afişări

Un român a avut anul trecut, în medie, 7.453 de euro de cheltuială, ceea ce înseamnă circa 620 de euro în fiecare lună, potrivit unei analize a companiei de cercetare de piaţă GfK.

Harta puterii de cumpărare. Doar 10 judeţe din România, în frunte cu Bucureştiul, au o putere de cumpărare aproape egală sau peste media naţională. Inflaţia galopantă ar putea înrăutăţi situaţia în 2022

În contextul în care inflaţia este principala problemă pentru economiile lumii în 2022, executivii şi analiştii vorbesc de o scădere a puterii de cumpărare În România, inflaţia este de aşteptat să sară de 10% în acest an, pe când majorările salariale nu vor depăşi 6%, conform estimărilor actuale Astfel, românii vor rămâne cu mai puţini bani în buzunare, iar harta puterii de cumpărare ar putea arăta diferit la final de an.

Un român a avut anul trecut, în medie, 7.453 de euro de cheltuială, ceea ce înseamnă circa 620 de euro în fiecare lună, potrivit unei analize a companiei de cercetare de piaţă GfK. Suma este cu 50% mai mică decât media europeană însă doar la nivel de medie naţională. Analizată în profunzime, harta puterii de cumpărare din România spune o altă poveste. Mai exact, doar zece judeţe, în frunte cu Bucureştiul, au o putere de cumpărare aproape egală sau mai mare decât media naţională. Astfel, ele trag după sine toate celelalte 30 de judeţe.

Bucureşti, Sibiu, Braşov, Timişoara şi Cluj sunt zonele unde puterea de cumpărare e cu cel puţin 20% peste media naţională, ajungând aproape dublă (plus 86%) în cazul Capitalei. Vin apoi Argeş, Arad şi Alba, unde locuitorii câştigă în medie cu 4-12% mai mult decât cei 7.500 de euro anual. „Plutonul“ judeţelor dezvoltate este închis de Prahova şi Constanţa, unde veniturile oamenilor sunt apropiate de medie (plus/ minus 4%). La polul opus se află zona Moldovei şi Bărăganul - în special sud-estul ţării, arată raportul companiei de cercetare de piaţă GfK.

Toate celelalte judeţe însă, în total circa 30, sunt mai sărace, în multe cazuri oamenii având de cheltuială cu cel puţin 20% sub media naţională. Cel mai concludent exemplu este cel al Vasluiului, unde oamenii au doar 4.200 de euro anual (350 de euro pe lună), echivalentul a 56% din media naţională.

Puterea de cumpărare reprezintă venitul disponibil după deducerea impozitelor şi contribuţiilor caritabile şi incluzând orice beneficiu de stat primit. Cifrele GfK se bazează pe venitul nominal disponibil al populaţiei, ceea ce înseamnă că valorile nu sunt ajustate cu inflaţia, principala problemă a economiei mondiale în acest an.

Harta puterii de cumpărare este o copie fidelă a hărţii dezvoltării economice şi a investiţiilor. Acolo unde sunt cele mai multe fabrici, centre de cercetare sau sedii de firme, şi salariile sunt mai mari. În Moldova şi în sud-estul ţării, cele mai mari investiţii în producţie sunt în textile, unde fabricile au sute sau chiar peste 1.000 de salariaţi, plătiţi însă de multe ori cu minimul pe economie. Aceste investiţii au valoare adăugată mică, iar asta contează cel mai mult în stabilirea salariilor. Alţi investitori mai sunt doar cei din retail.

Puterea de cumpărare a românilor a crescut în ultimii ani, chiar şi în pandemie, astfel că piaţa locală a redus decalajele care o despărţeau de restul Europei. Spre exemplu, în 2021 foarte mult de Ungaria. În condiţii normale, în care consumul creşte, investiţiile vin şi economia se dezvoltă, România ar fi putut să mai facă paşi în direcţia bună. În prezent însă, contextul economic şi geopolitic este dificil, iar puterea de cumpărare pare că va intra pe un trend descendent.

Chiar dacă suma disponibilă pentru cheltuială va creşte uşor faţă de 2021, preţurile vor avansa mai rapid, astfel că aceiaşi sumă va permite unui consumator să cumpere mai puţine lucruri.

În România, inflaţia este aşteptată să sară de 10% în acest an, pe când majorările salariale nu vor depăşi 6%, conform estimărilor actuale.

„În 2021 consumul a crescut puternic dar a existat o creştere a salariilor de peste 7%, cu o inflaţie undeva în zona de 6%. Astfel, majorările salariile au acoperit creşterile de preţ. În 2022 însă, prognozele pentru inflaţie sunt undeva la 10%, iar aşteptările în zona de salarii vizează o creştere de 6%“, explica recent Eugen Anicescu, country manager Coface România.

Această situaţie nu va caracteriza doar piaţa din România, creşterile de preţuri fiind o problemă europeană sau chiar globală. Important este ce vor face guvernele ţărilor pentru a ţine în frâu inflaţia, mai ales în contextul în care războiul ruso-ucrainean îngreunează şi el situaţia.

„Anul acesta va veni cu siguranţă cu propriile sale particularităţi, iar contextul economic actual ne va provoca să venim cu soluţii folosindu-ne cele mai bune resurse pentru a încetini scumpirea preţurilor, de exemplu. Acesta nu este doar punctul de vedere al Carrefour România, ci chiar o misiune la nivel de grup, de a încerca să stabilizăm costurile şi să absorbim cât mai mult din impactul inflaţiei pentru consumatorul final“, spunea recent şi Julien Munch, CEO al Carrefour România.

Momentan, este greu de estimat cum se vor aşeza lucrurile în noua ordine mondială, dar un lucru este cert, preţurile vor creşte accelerat, fapt ce va pune presiune şi pe salarii. Altfel, bunăstarea care a caracterizat ultimii ani, în special cei dinainte de pandemie, pare că stă sub semnul întrebării.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.