Bucureşti, Cluj, Ilfov şi Iaşi conduc clasamentul profitabilităţii companiilor în 2025, la polul opus fiind Caraş-Severin, care înregistrează cea mai mică marjă netă mediană şi cea mai mare pondere a firmelor pe pierdere, potrivit datelor din „Barometrul economiei mici 2026”, realizat de platforma de facturare pentru companii FGO în colaborare cu SMARTreports powered by BRIDGE-to-INFORMATION, aplicaţie de business intelligence construită pentru rapoarte financiare interactive.

Marja netă mediană ajunge la 12,9% în Bucureşti şi la 12,3% în Cluj, comparativ cu nivelul naţional de 8,3%. Urmează Ilfov, cu 10,2%, şi Iaşi, cu 10,1%.

Cele mai mici marje sunt înregistrate în Caraş-Severin, cu 3,2%, Harghita, cu 5%, Maramureş, cu 5,3%, şi Brăila, cu 5,3%. Diferenţa dintre primul şi ultimul judeţ din clasament este de aproape zece puncte procentuale.

La nivel naţional, un sfert dintre firmele active au raportat pierderi în 2025, dar situaţia diferă  considerabil de la un judeţ la altul.

Cele mai mici ponderi ale companiilor pe pierdere sunt înregistrate în Neamţ, cu 20%, Gorj, cu 21%, Bacău, cu 22%, şi Suceava, cu 22%.

La polul opus se află Caraş-Severin, unde o treime din firme sunt pe pierdere,urmat de Constanţa, cu 30%, Alba, cu 29%, şi Prahova, cu 28%.

În schimb, statistica facturilor emise prin FGO in 2026 schimbă clasamentul, judeţul cu cele mai puţine firme pe pierdere fiind Neamţ, care are şi cel mai slab inceput de an, cu 52% dintre firme in scadere.

 „Un judeţ poate avea o cifră de afaceri ridicată datorită câtorva companii foarte mari, fără ca firma obişnuită din acel judeţ să fie mai profitabilă sau mai bine capitalizată. Pentru a înţelege sănătatea economiei locale trebuie să privim împreună marja mediană, ponderea firmelor pe pierdere şi capitalizarea. Niciun singur indicator nu oferă imaginea completă.”, explică Liviu Sav, cofondator al SMARTreports.app. 

În Bucureşti, firmele mari generează 62% din cifra de afaceri a Capitalei, în Argeş ponderea este similară, iar în Bacău de 60,6%. Prin comparaţie, în Teleorman firmele mari produc numai 8,3% din cifra de afaceri judeţeană.

„Harta din bilanturi e o fotografie a anului trecut, iar facturile arata ca anul acesta se misca altfel. Maramuresul, cu marje mici, creste peste medie, iar Neamtul, cu cele mai putine firme pe pierdere, are cel mai slab inceput de an. Pentru un antreprenor, cifra utila e mediana judetului lui, si cea de acum, nu cea de anul trecut”, spune Valeriu Filip, cofondator FGO.

Datele arată că cele mai mari economii judeţene nu sunt automat şi cele mai sănătoase. Bucureştiul şi Clujul combină un număr mare de firme cu marje ridicate, în timp ce Bihorul are o economie antreprenorială extinsă, dar indicatori financiari mai slabi.

Harta profitabilităţii trebuie citită, aşadar, prin cel puţin trei măsurători: cât câştigă firma mediană, câte companii pierd bani şi cât din active este finanţat prin capital propriu.

Analiza se bazează pe datele din „Barometrul economiei mici 2026”, realizat de FGO în colaborare cu SMARTreports, powered by BRIDGE-to-INFORMATION. Barometrul utilizează date din facturile emise prin platforma FGO şi din bilanţurile depuse la ANAF/Ministerul Finanţelor de companiile active din România.