Creşterile de taxe şi măsurile de austeritate ale guvernului Bolojan, care au dus la scădere economică, creşterea inflaţiei şi scăderea nivelului de trai în general, nu au avut aproape niciun efect în creşterea încasărilor la bugetul de stat din taxe şi impozite, aşa cum arată cifrele oficiale prezentate de Ministerul de Finanţe, anunţă Gândul. Astfel, guvernul Bolojan a avut venituri fiscale (din taxe şi impozite) în valoare de 2,6% din PIB în primele două luni din 2026. În 2025, însă, cifra era similară: 2,4% din PIB.

În valoare, sumele încasate au crescut, însă a crescut şi PIB, a crescut şi inflaţia, astfel că singura comparaţie relevantă este raportarea la nivelul Produsului Intern Brut. Or, aşa cum arată datele, creşterea încasărilor guvernului din taxe şi impozite este de numai 0,2% din PIB.

Avalanşă de creşteri de taxe în 2025 şi 2026

Guvernul Bolojan a crescut aproape toate taxele, de la TVA la impozite locale sau taxe vamale. Gândul face o trecere în revistă a majorărilor:

TVA standard a crescut de la 19% la 21%, de la 1 august 2025
TVA redusă pentru unele bunuri/servicii a crescut de la 9% la 11%;
Accize majorate la carburanţi, alcool, tutun şi ţigarete electronice, începând cu 1 august 2025.

CASS de 10% pentru partea din pensie care depăşeşte 3.000 lei/lună, introdusă de la 1 august 2025
Impozitare mai dură a câştigurilor din jocuri de noroc, cu sistem progresiv care urcă până la 40% pentru partea care depăşeşte anumite praguri
Rovinieta s-a scumpit de la 1 septembrie 2025; pentru autoturisme, rovinieta anuală a urcat de la 28 euro la 50 euro
Impozitul pe dividend a crescut de la 10% la 16%, de la 1 ianuarie 2026;
Impozitele locale au crescut cu 50-100%;
Taxă pe colete din afara UE: 25 lei/colet pentru colete de până la 150 euro, de la 1 ianuarie 2026.

Efecte minime în buget ale creşterilor de taxe, dar costuri enorme

Cifrele de la Ministerul Finanţelor arată că aproape toate categoriile de venituri din taxe sau impozite nu au înregistrat creşteri în primele două luni din 2026, faţă de aceeaşi perioadă din 2025, ba chiar unele au înregistrat scăderi.

De exemplu, în ciuda creşterii accizelor, guvernul Bolojan a încasat mai puţin, ca pondere în PIB: 0,4% în 2025 şi 0,3% în 2026.

Pe de altă parte, costurile sunt uriaşe. România deja a intrat în recesiune tehnică, adică o scădere a PIB timp de două trimestre consecutive. Mai mult, imediat ce a intrat în vigoare prima rundă de majorare de taxe, inflaţia a sărit spre 10%. În aceeaşi vreme, şomajul a intrat din nou pe creştere, iar consumul a scăzut în ultima parte din 2025 şi începutul lui 2026.

Cu creşterea preţurilor la carburanţi din cauza războiului din Iran, concomitent cu eliminarea plafonării preţurilor la alimente de bază şi la gaze naturale, sunt aşteptate noi scumpiri. Creşterea de preţuri este certă, dar încasările la buget din taxe, cel puţin aşa cum arată datele în acest moment, nu sunt promise.