Ai simţit vreodată că vrei să fii într-un anumit loc pentru că îţi e frică să treacă clipa pe lângă tine şi să ratezi ceva important? FOMO nu este un fenomen nou, dar în era TikTok a căpătat o intensitate fără precedent. Dacă până acum, teama de a nu rata experienţe era influenţată de cercuri sociale restrânse de prieteni, astăzi algoritmii platformelor sociale amplifică constant senzaţia că ceva se întâmplă fără tine.

FOMO sau frica de a nu rata o experienţă este, de fapt, o stare de anxietate că alţii trăiesc experienţe mai interesante decât tine, iar reţelele sociale o amplifică, deoarece îţi arată constant ce fac ceilalţi, conform site-ului HelpGuide.org.

„Viralizarea pe TikTok nu e acelaşi lucru cu recomandarea pe care o primim de la un prieten, ci devine echivalentă cu o presiune colectivă anonimă, repetată de sute de ori pe zi în feed-ul fiecăruia dintre noi. Iar creierul nu face prea bine diferenţa dintre „toţi cei pe care îi cunosc au fost acolo" şi „toţi cei pe care îi urmăresc au fost acolo", explică Diana Vijulie, psiholog, pentru ZF Gen Z.

FOMO nu e ceva nou, e doar o nevoie umană de a aparţine şi de a nu rămâne pe dinafară. Astăzi, prin TikTok şi alte reţele de socializare, informaţia se răspândeşte mult mai rapid şi la scară mult mai mare, ceea ce amplifică senzaţia că ratezi ceva important, subliniază Diana Vijulie, psiholog.

„Psihicul răspunde automat la o presiune care s-a acumulat fără ca noi să o fi conştientizat, postare după postare, până când să nu fi fost acolo începe să se simtă ca o excludere reală. Paradoxul e că locul în sine devine aproape irelevant. Odată ajuns acolo, faci exact ce au făcut toţi ceilalţi înaintea ta: postezi. Şi prin asta, fără să vrei, devii parte din mecanismul care a generat propria ta urgenţă. Cei care au ajuns din presiune socială devin, la rândul lor, sursă de presiune pentru următorul val. E un cerc care se închide perfect”, spune Diana Vijulie.

Într-un studiu realizat anul trecut, de Ohio State University, pe populaţia din SUA, se arată că FOMO scade starea de bine a oamenilor, dar în acelaşi timp, ataşamentul faţă de influenceri îi face să se simtă mai bine pe moment. Urmărind zilnic creatori de conţinut care promovează diverse produse şi locuri, conexiunea tinerilor cu influencerii îi determină să fie cruioşi şi mai deschişi să descopere lucruri noi.

Dar cum percep tinerii din Gen Z fenomenul FOMO?

În cazul Mariei, o tânără în vârstă de 25 de ani, FOMO-ul pe TikTok apare mai ales când urmăreşte conţinut din zona de travel. Atunci când vede locuri spectaculoase sau experienţe pe care alţii par să le trăiască intens, apare senzaţia că ar putea rata ceva important.

„Văd oameni în locuri în care vreau să ajung, trăind diverse experienţe, iar asta îmi creează senzaţia că pierd ceva important sau că viaţa mea este mai puţin interesantă. Că timpul se scurge repede şi alţii au parte de anumite experienţe deşi sunt mai tineri decât mine. Dar acest tip de conţinut e şi o sursă de inspiraţie, pentru că îmi oferă idei de destinaţii şi mă motivează să îmi planific vacanţe mai des”, povesteşte Maria, o tânără în vârstă de 25 de ani.

Un alt exemplu perfect de FOMO, este şi experienţa Deliei, o tânără în vârstă de 26 de ani, care, în timpul unei vacanţe în Italia, în Pisa, a vrut neapărat să încerce pastele Primo Pasta, un pasta boutique foarte cunoscut, pe care l-a descoperit pe TikTok.

„Văzusem nenumărate clipuri cu recomandări despre acest loc şi când am ajuns acolo era într-adevăr nebunie: nicio masa liberă, coadă, oameni trecuţi pe lista de aşteptare. Am vrut atat de mult să văd dacă hype-ul de pe TikTok chiar reflecta realitatea, încât am stat la coadă 30 de minute”, spune Delia.

Pentru Iulia, o tânără în vârstă de 22 de ani, TikTok-ul este o sursă de informare, pe care o foloseşte atunci când vrea să îşi planifice o vacanţă, să caute activităţi de interes pe care le poate face la ea în oraş sau pentru a afla lucruri din zona ei de interes, precum un hobby pe care îl are. Tânără recunoaşte că în unele momente resimte o dorinţă puternică de fi pe acelaşi ritm cu ceilalţi şi de a nu lipsi de la evenimente care au loc într-un anumit moment.

„De cele mai multe ori nu mă arunc chiar de la început. Dacă e să încerc ceva, o fac după ce văd că mai mulţi oameni au testat şi aud un feedback cât de cât ok. Dacă e ceva pe gustul meu, de exemplu o cafenea nouă care s-a deschisă, pentru că îmi place mie cafeaua foarte mult, îmi doresc să o încerc cât mai curând posibil. Dar dacă nu e în zona mea de interes, nu simt nevoia să fac exact ce fac ceilalţi”, povesteşte Iulia.

Practic, FOMO-ul alimentat de platforme precum TikTok nu este doar o reacţie emoţională efemeră, ci în unele cazuri are efecte reale asupra modului în care tinerii îşi gestionează atenţia, timpul şi experienţele zilnice.