♦ Lipsa cronică a investiţiilor în capacităţi de producţie, ponderea mare a gazului şi a cărbunelui în mixul energetic, plus interconexiunile slabe încing preţul în România.

La nivelul anului 2024, Franţa a devenit cel mai mare exportator de electricitate la nivel mondial în contextul unei creşteri a producţiei de energie nucleară şi un plus de 10% pe regenerabile. Drept urmare, Franţa este una dintre cele mai ieftine pieţe de energie la nivel european. Germania, vecina ei, se bucură de acest avantaj, mai ales de când a devenit importatoare de energie. Unde este România? Tot în top, dar la preţurile mari.

România este de ani buni de zile importator net de energie, cu o pondere semnificativă a gazului şi cărbunilor în mix, fără a avea norocul unor vecini ca Franţa. Acestea ar fi principalele explicaţii la întrebarea de ce costă energia mult în România, în general. Aceeaşi explicaţie se aplică şi acum când frigul saltă consumul şi încinge preţul, aceasta fiind adevărata „factură“ a lipsei de investiţii din ultimii 30 de ani.

Peste 40% din producţia de energie a României se baza ieri, în jurul orei 11:30, pe gaze şi cărbuni. Energia hidro şi centrala de la Cernavodă livrau alte 47%, în timp ce eolienele şi solarele aveau o contribuţie cumulată de circa 9% în contextul unui vânt slab.

Acesta fiind contextul, România importa din nou energie pentru a-şi acoperi consumul trezit la viaţă de temperaturile scăzute. Impactul se vedea direct în preţ, unde pe spot România defila cu 248 euro/MWh, aproape cel mai mare la nivel european. În acest timp, Franţa avea un confortabil 90 de euro/MWh, nivel apropiat de pieţele nordice.

De ce are România această situaţie?