Interesul companiilor pentru asigurările de răspundere – faţă de terţi, angajaţi sau în zona produselor – a rămas relativ constant în ultimii ani, în ciuda faptului că expunerea la risc a crescut semnificativ, a spus Eduard Simionescu, general manager, GrECo România.

„Am sesizat în ultimii ani un interes relativ stagnant al companiilor în a-şi asigura aceste riscuri de răspundere – de răspundere faţă de terţ, faţă de răspunderea pentru produsele pe care le fabrică, răspunderea faţă de angajaţi, toate aceste riscuri, nu mai zic de riscurile cibernetice, aceste riscuri ne înconjoară, ele sunt în dinamică, sunt în creştere pe măsură ce business-ul şi cifra de afaceri creşte, şi numărul de angajaţi şi numărul de parteneri de business cresc. Evident că şi riscurile aferente cresc.  în schimb, protecţia cumpărată de companie este la un nivel relativ stagnant. O companie care acum 5 ani sau 10 ani cumpăra o poliţă de Liability Insurance, cum numim noi, cu o sumă asigurată modică de un milion de euro în ziua de azi tot cam pe acolo este când o reînnoieşte. Ceea ce nu este în regulă, pentru că cifra lui de afaceri în ultimii ani, să vedem pozitiv, a crescut, un multiplu de câteva ori. Poate, în schimb, protecţia cumpărată e la acelaşi nivel, se mai cere şi o reducere la reînnoire”, a spus Eduard Simionescu în cadrul conferinţei ZF Insurance – ZF Bankers Summit 2025.

Ziua 3.

Alte declaraţii

Pe scurt, vorbim despre prejudicii cauzate terţilor, însemnând vătămări corporale, daune materiale în cazul în care produc, spre exemplu, anumite produse care ajung pe piaţa de consum şi cumpărătorii au pierderi, pagube. În zona de răspundere managerială vorbim de decizii manageriale greşite, care cauzează pierdere acţionarilor companiei, angajaţilor, partenerilor de afaceri. Problematica e complexă, limitele acestea sunt oarecum stagnante. Şi noi recomandăm să se majoreze aceste protecţii cumpărate. La fel, riscurile cibernetice, toate rapoartele mondiale arate că pe lângă riscurile de natură climatică, riscul de natură cibernetică este poate al 2-lea risc major.

Riscurile cibernetice, toate rapoartele mondiale arată că după riscul de climate change, riscul cibernetic este unul care poate contamina sute, zeci de mii de companii simultan la nivel naţional, regional sau mondial, şi există exemple de viruşi şi programe de viruşi care au plecat din Asia şi au ajuns prin România. Aceste riscuri trebuie aduse în atenţia mediului de afaceri şi trebuie să lucrăm la educaţia financiară. de la antreprenori, de la companii te-ai aşteptat la o atitudine mai deschisă pentru asigurări decât în zona de persoane fizice. toată lumea se uită întâi la maşină, la şi apoi la asigurări de viaţă sau la locuinţă. Vedem acuma dezastrul de inundaţii, la Covasna.

IMM-uri sunt asigurate 20% e mai bine. Şi haideţi să vedem şi cum au ajuns să fie asigurate. Că trebuie să recunoaştem cu toţii că un rol major îl au finanţatorii, băncile, societăţile de leasing şi societăţile financiare, care recomandă sau chiar solicită aceste asigurări şi în consecinţă, şi noi, industria asigurărilor, profităm în urma acestei obligativităţi. De fapt, trebuie să ajungem la un nivel ca în Vest, ca în Austria, spre exemplu, unde companiile se asigură că doresc ele, pentru că ele conştientizează problemele, înţeleg riscurile. Ştiţi că nişte studii arată că la fiecare câteva secunde, la nivel mondial, o companie este atacată cibernetic şi are, eventual pierderi. Hai să spunem că nu plăteşte o răscumpărare a infractorilor cibernetici, că e norocos în situaţia norocoasă, dar are pierderi de date, are probleme legate de GDPR, dar are expuneri vizavi de amenzi pe care le poate primi, întrerupere a sistemelor, recuperare a datelor, ce faci dacă ai întrerupere de sistem, nu mai produci o săptămână nişte piese care trebuie livrate la Renault, de exemplu. Ce se întâmplă din cauza unei întreruperi informatice şi a unui astfel de atac? Sunt anumite probleme care trebuie conştientizate.

În Austria, acum cinci-10 ani, asigurarea asta era la început, în prezent înţeleg că este o efervescenţă foarte mare în piaţă. Cele mai multe companii au deja poate 2-3-4-5 ani de continuitate în a cumpăra o astfel de asigurare cibernetică, cum o numim noi. Trendul ăsta trebuie să vină şi la noi. E un proces de educaţie financiară, de informare. Noi vedem inclusiv public, poate le-aţi văzut public, sunt cazuri de companii mari care apar în presă, care au fost ţinta unor atacuri cibernetice acum, în ultimele două-trei luni.

Să ne uităm la piaţa despăgubirilor RCA, unde asiguratorii plătesc daune de sute de mii, milioane de euro în urma unor accidente rutiere şi astea apar uneori public. Noi putem face un exerciţiu de imaginaţie şi pentru business.