Şeful celei mai mari economii din 2030 face investiţii gigant la doi paşi de noi, la Viktor Orban. Şeful celei de-a doua mari economii din 2030 nu vrea sa ştie de noi. Şeful celei de-a treia mari economii din 2030 probabil nici nu ştie unde este România pe hartă.

Pe voi nu vă enervează chestiile astea?

Demografia, resursele naturale, miliarde investite în educaţie şi cercetare, dezvoltare, infrastructura tehnologică şi informatică, surse inepuizabile de finanţare. Acestea sunt atributele care fac dintr-o ţară o putere a anului 2025 şi, în cele din urma, o superputere a anului 2030. La care se adaugă, ne place nu ne place, arsenalul militar.

China, Statele Unite, India, Japonia, Indonezia, Rusia, Germania, Brazilia, Mexic, Marea Britanie - cu Statele Unite înaintea Indiei conform unor analişti sau cu India înaintea Statelor Unite  conform altora.

Acesta este top 10 al celor mari forţe economice globale ale anului 2030, ţări gigant cu care ţările mai mici, inclusiv Romania, trebuie să bată palma pentru relaţii economice. Şi nu genul de relaţii economice pe care Romania le are în prezent cu partenerii strategici în care ei ne vând produse şi servicii şi noi le dăm pe gratis forţa de muncă specializată si calificată.

Indiferent de cum se vor clădi noile frontiere geopolitice topul clasamentului celor mai puternice economii din 2030 va fi format din China, Statele Unite şi India. România trebuie să păşească cu grija în faţa celor trei superputeri de pe podiumul din 2030 şi să le roage respectuos să vină la noi cu investiţii industriale în mâncare, chimie, energie şi apărare. Fabrici, uzine şi combinate frate, ca să înţeleagă toata lumea ce înseamnă investiţii industriale. Deocamdată, cu China ne ostilizăm absolut impardonabil, POTUS, şeful celei de-a doua mari economii din 2030, refuza, pentru motivele pe care le ştim, să se uite către România iar când vorbim despre India strâmbam din nas, nu ştim despre India decât că are Bollywood-ul.

China, Statele Unite şi India sunt fabricile lumii de mâncare, chimie, energie si apărare. Aflate într-o competiţie acerba, ele vor decide în următoarea decadă unde trebuie să facă investiţii industriale pentru a-şi asigura supremaţia regională în sectoarele economice ale viitorului. Dacă Romania ţine aproape de ele şi, de fiecare data când i se va cere ceva, va cere ceva la schimb – fabrici, uzine şi combinate - atunci va reuşi sa clădească o economie bazata pe industrializare şi internaţionalizare. Industrializarea şi internaţionalizarea sunt soluţia reducerii deficitului bugetar, deficitului de cont curent şi deficitului de balanţa comercială.

Fir-ar să fie, chiar nu înţelege nimeni din diplomaţia noastră că politicul este expresia concentrată a economicului?