Generaţia Z nu se distanţează de ideea biroului, ci propune o redefinire profundă a acestuia. Pentru tinerii profesionişti din România, locul de muncă nu mai este doar un spaţiu funcţional, ci unul care trebuie să ofere oportunităţi reale de învăţare, conexiuni autentice şi un sentiment de apartenenţă, arată consultanţii Colliers.

Născuţi între 1997 şi 2012, tinerii din Generaţia Z intră pe piaţa muncii cu priorităţi uşor diferite faţă de generaţiile anterioare. Pentru ei, munca nu înseamnă doar un salariu, ci un scop care contează. Potrivit unui studiu realizat de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, 67% dintre aceşti tineri pun pe primul loc echilibrul între viaţa personală şi cea profesională, iar 66% îşi doresc un venit corect. În schimb, doar 1% spun că munca exclusiv de la distanţă îi motivează cu adevărat. Pentru această generaţie, biroul trebuie să ofere ceea ce lucrul de acasă nu poate: un sentiment de apartenenţă, oportunităţi de dezvoltare personală şi conexiuni umane autentice.

De altfel, un sondaj recent realizat de Gallup arăta că şi în alte ţări, Generaţia Z gândeşte oarecum similar. Astfel, doar 23% dintre tineri şi-ar dori un loc de munca integral de la distanţă, cel mai mic procent dintre toate calupurile de vârstă.

Explicaţia autorilor studiului ar veni din două aspecte: tinerii din Generaţia Z ar fi cei mai afectaţi de percepţia singurătăţii atunci când lucrează mult de la distanţă şi, în al doilea rând, faptul că nu îşi vad colegii faţă în faţă la fel de frecvent când lucrează de la birou. De altfel, flexibilitatea e un aspect cheie al tinerilor care doresc munca hibridă: aceştia vor sa lucreze de la birou, dar să îşi aleagă zilele pentru a maximiza timpul petrecut la birou.

Pentru tinerii din Generaţia Z, recunoscuţi pentru fluenţa lor digitală şi pentru valorile puternice, flexibilitatea nu mai este un avantaj, ci o condiţie de bază. Ceea ce face cu adevărat diferenţa este un angajator care creează un mediu în care oamenii se simt valorizaţi, susţinuţi şi parte dintr-o direcţie cu sens. Ei caută recunoaştere bazată pe merit, feedback constructiv şi oportunităţi reale de dezvoltare. Leadership-ul şi cultura organizaţională au devenit mai importante decât designul în sine, deoarece un spaţiu atrăgător nu mai este suficient dacă este însoţit de un management slab.

„Generaţia Z este un aliat important al biroului modern. Nu fuge de muncă, dar îşi doreşte ca aceasta să aibă sens şi să aducă valoare. Nu provoacă regulile doar de dragul schimbării, ci pentru că vrea să le îmbunătăţească. Tocmai prin aceste aşteptări, companiile au şansa să construiască echipe mai sănătoase, mai unite şi mai orientate spre viitor, pe bază de încredere, sinceritate şi valori solide”, explică George Didoiu, Director | Tenant Services, Office 360 la Colliers România.

Tinerii profesionişti din această generaţie apreciază beneficiile şi birourile spectaculoase, dar caută şi un sens mai profund şi un sentiment autentic de apartenenţă. Ce contează cu adevărat pentru ei sunt relaţiile sincere cu liderii, un mediu incluziv, recunoaşterea muncii bine făcute şi o direcţie clară în carieră. Într-un context profesional unde ierarhiile tradiţionale încă domină, aceste aşteptări pot părea dificile, dar ele arată, de fapt, nevoia firească de a face loc mai multor valori umane în mediul de lucru.

Potrivit datelor INS şi Eurostat, gradul de ocupare pentru Generaţia Z variază în funcţie de vârstă. Pentru grupa 20-24 de ani, rata de activitate economică este de aproximativ 40%, însă mulţi sunt inactivi din motive de studii. Pentru categoria 25-29 de ani, care se confundă în mare parte tot cu Generaţia Z, rata de activitate este de 77%, uşor inferioară altor categorii de vârstă, dar sensibil sub media UE de 84% şi a doua cea mai mică valoare din Uniunea Europeană. Aceasta situaţie sugerează nevoia urgentă a unor politici publice care să atragă un număr crescut de tineri în sistemul educaţional şi, apoi, în câmpul muncii.