ETF-urile axate pe România şi listate la Bursa de Valori Bucureşti şi-au majorat activele cu 276 de milioane de euro în primele şapte luni ale anului 2026, ajungând aproape să îşi tripleze dimensiunea, la aproximativ 450 de milioane de euro la sfârşitul lunii iulie, arată o analiză semnată de Divo Pulitika, membru al Consiliului de Administraţie al InterCapital ETF.

Din această creştere, aproximativ 155 de milioane de euro au provenit din noi intrări de capital din partea investitorilor, în timp ce aproximativ 122 de milioane de euro au fost generate de aprecierea acţiunilor româneşti.

Cele şase ETF-uri axate pe România şi listate pe piaţa locală deţin în prezent active echivalente cu aproximativ 1,3% din întregul free-float al Bursei de Valori Bucureşti.

În acelaşi timp, România este tot mai prezentă în portofoliile ETF-urilor internaţionale. La sfârşitul lunii iunie, 28 de ETF-uri listate pe pieţe externe, cu active cumulate de aproape 500 miliarde de euro, aveau expunere pe acţiuni româneşti, deţinând investiţii de aproximativ 264 milioane de euro în companii din România. Deşi România reprezintă doar aproximativ 0,05% din activele totale ale acestor fonduri, deţinerile lor în companii româneşti se apropie deja de 1% din întregul free-float al BVB.

Fondurile sunt administrate de 12 furnizori internaţionali, printre care se numără unii dintre cei mai mari administratori de active din lume, precum Vanguard, Invesco, JPMorgan şi Xtrackers.

”Aceste evoluţii fac parte dintr-o transformare structurală mult mai amplă care are loc la nivelul pieţelor financiare. ETF-urile continuă să reprezinte unul dintre segmentele cu cea mai rapidă creştere şi cea mai dinamică evoluţie din industria financiară. Tehnologia a simplificat tot mai mult cumpărarea şi vânzarea ETF-urilor şi a redus costurile aferente, în timp ce gama de produse disponibile investitorilor s-a extins mult dincolo de cei mai importanţi indici bursieri ai lumii, incluzând ţări, regiuni şi sectoare individuale, precum şi teme de investiţii din ce în ce mai specializate”, spune Divo Pulitika.

Potrivit datelor Bloomberg, ETF-urile listate pe bursele europene deţin în prezent active de aproximativ 3.300 de miliarde de euro, circa trei sferturi dintre acestea fiind investite în acţiuni. Această valoare este de aproximativ 40 de ori mai mare decât capitalizarea bursieră cumulată a tuturor companiilor româneşti listate. De asemenea, Europa se îndreaptă către un nou an record pentru investiţiile în ETF-uri. De la începutul anului 2026, investitorii au direcţionat aproximativ 280 de miliarde de euro reprezentând capital nou către ETF-urile listate în Europa, sumă echivalentă deja cu aproximativ 86% din intrările record înregistrate pe parcursul întregului an 2025.

Analiza arată că  una dintre cele mai importante evoluţii ale anului 2026 este faptul că cele mai mari intrări de capital în acţiunile româneşti prin intermediul ETF-urilor provin într-o măsură tot mai mare chiar de pe piaţa locală. Intrările nete estimate la 155 de milioane de euro în ETF-urile axate pe România şi listate la BVB reprezintă capital nou din partea investitorilor, majoritatea acestor sume provenind de la investitori individuali români. Acest lucru este cu atât mai remarcabil având în vedere cât de recent a început să se dezvolte piaţa locală a ETF-urilor: InterCapital ETF a lansat primul ETF care urmăreşte indicele BET-TRN la Bursa de Valori Bucureşti în data de 29 mai 2024. De atunci, piaţa s-a extins rapid, şase ETF-uri axate pe România fiind listate în prezent la BVB.

În plus, şi contextul a fost favorabil, piaţa românească de acţiuni oferind cel mai ridicat randament total pe zece ani dintre pieţele globale analizate de InterCapital ETF, iar anul 2026 a adus până în prezent o nouă creştere de aproximativ 50%.

De la începutul anului 2026, la BVB au fost tranzacţionate unităţi de fond ale ETF-urilor în valoare de aproximativ 165 de milioane de euro, reprezentând circa 6,2% din rulajul total al acţiunilor. Valoarea este remarcabilă şi prin comparaţie cu piaţa internaţională, fiind în linii mari similară celei din Ţările de Jos, unul dintre centrele consacrate ale industriei europene de ETF-uri, şi depăşind pieţe precum Spania, cu 0,3%, Ungaria, cu 0,9%, Polonia, cu 1,1%, Japonia, cu 4,8%, şi Franţa, cu 5,7%. Gradul de penetrare a ETF-urilor rămâne mai ridicat pe pieţe precum Croaţia, cu aproximativ 10%, Italia, cu 13%, Marea Britanie, cu 20%, Germania, cu 22%, şi SUA, cu aproximativ 30%, ceea ce sugerează că în România există încă un potenţial considerabil de dezvoltare.

Prin urmare, un segment care până de curând era aproape nesemnificativ la Bursa de Valori Bucureşti devine tot mai relevant pe mai multe paliere. ETF-urile internaţionale conectează companiile româneşti cu unele dintre cele mai mari rezerve de capital investiţional din lume, ETF-urile listate pe piaţa locală atrag capital nou semnificativ din partea investitorilor individuali către acţiunile româneşti, iar tranzacţionarea unităţilor de fond ale ETF-urilor are o contribuţie tot mai importantă la rulajul BVB. Pe măsură ce segmentul se dezvoltă, aceste efecte se pot consolida reciproc: o distribuţie mai amplă poate atrage mai mulţi investitori, activele mai mari ale ETF-urilor se pot traduce în investiţii suplimentare în companiile din structura activelor-suport, iar intensificarea activităţii de tranzacţionare poate contribui la lichiditatea şi vizibilitatea pieţei de capital din România.