Cincizeci de magazine intr-un singur an. Aceasta este cartea pe care a mizat Mondex, o companie sibiana producatoare de ciorapi, refuzand sa predea armele pe o piata atacata nu numai de produse de contrabanda, ci si de presiunea produselor de import. In 2005 "am inteles ca avem nevoie de spatii in care sa ne putem expune toata gama de produse", spune Calin Vircolacu, unul din cei doi frati actionari ai firmei, privatizata in 1995 prin metoda MEBO. De ce?  Pentru ca, desi prezenti in peste 3.500 de magazine, inclusiv in retelele de supermarketuri, gama de pe rafturi nu putea fi niciodata completa.

Investitiile de 50.000 de euro pe magazin si-au aratat roadele chiar dincolo de asteptari. Previziunile pentru o cifra de afaceri de 8,5 milioane de euro, creionate la inceputul acestui an, sunt deja depasite cu un milion de euro, spune Vircolacu. In ansamblu, cresterea totala este de circa 30%, adica doua milioane de euro in plus fata de vanzarile din anul anterior. Fratii Vircolacu se pot ocupa in liniste de finisarea strategiei pentru anul urmator, cand spera sa aiba deschise 100 de magazine proprii, dupa care intentioneaza sa ofere si francize.

Pana acum cativa ani, Mondex exporta aproape jumatate din productie, insa procentul a scazut pana la 1% in prezent. Astfel incat au schimbat zona de interes, hotarandu-se sa se concentreze pe piata interna, pe care "la inceput nu am tratat-o asa cum se cuvenea", admite Vircolacu.

Investitiile au vizat fabrica si reteaua de distributie. Prima masura luata a fost schimbarea utilajelor de baza. De la 1.300 de masini, cate erau in fabrica la momentul privatizarii, Mondex foloseste acum 350, toate computerizate, ceea ce inseamna in primul rand economie de timp: daca inainte pentru schimbarea unui model erau necesare opt ore de lucru la o masina, acum pentru aceeasi operatiune sunt suficiente 30 de secunde, spune Calin Vircolacu. Acest tip de tehnologie a dus si la scaderea numarului de angajati. In 1989, fabrica avea 1.800 de angajati, iar acum lucreaza cu mai putin de 700.

Ca trebuie sa se orienteze spre piata interna a inteles si un alt jucator important pe piata, Ciserom Sebes, care anul acesta a avut aici o scadere a vanzarilor de 10%. "Dupa integrare, fara marca proprie si fara standarde de calitate implementate, putini dintre noi vor rezista", este convins Vasile Dreghiciu, directorul general al Ciserom. Ca sa-si consolideze cota de 20% pe care apreciaza ca o detine din piata marcilor locale, firma si-a deschis un magazin propriu in Sebes si lucreaza cu 30 de angrosisti. Ciserom vinde si prin retelele Carrefour, Metro si real. Avantajul firmei din Sebes il constituie insa ponderea solida a exporturilor: dintr-o productie anuala de circa 14,4 milioane perechi de ciorapi, firma livreaza 35% clientilor din Franta, Italia, Germania si Portugalia.

Cifra de afaceri a societatii pe primele 11 luni din 2006 a fost aceeasi ca anul trecut, in conditiile in care productia a fost insa cu 1,5 milioane de perechi de ciorapi mai mica, spune Vasile Dreghiciu. La o cifra de afaceri raportata de circa 7,4 mil. euro in 2005, profitul net al fabricii a fost de aproape 130.000 de euro, conform informatiilor de la Ministerul Finantelor. Pentru anul in curs, conducerea societatii spera la o cifra de afaceri de peste 8 milioane de euro.

Producatorii locali sunt convinsi ca usa pietei internationale va fi incuiata dupa aderare pentru produsele din Romania, considerate "no name", si vad colacul de salvare in intarirea marcilor autohtone. Recastigarea pietei interne, care in prezent este acoperita in proportie de 50% de importuri, poate contrabalansa regresul pietei externe. Iar pe de alta parte, pentru a face export de marca proprie, mai intai trebuie cucerita piata interna: asa au inceput si Jolidon sau Triumph, de exemplu, marci recunoscute la nivel international.

Totusi, companiile in general nu sunt prea interesate sa produca sub marci proprii pentru export, iar piata interna e scazuta, crede Maria Buzdugan, presedintele Asociatiei Producatorilor de Ciorapi din Romania. Iar statisticile ii intaresc afirmatiile: in Romania, consumul mediu de ciorapi este de trei ori mai mic decât in tarile dezvoltate ale Europei - cinci-sase perechi de ciorapi pe an, fata de 18 perechi in tari ca Italia, Anglia sau Franta. In plus, desi jumatate din piata este acoperita de importuri, jucatorii de pe piata locala se declara mai degraba deranjati de fenomenul de dumping decat de importuri - pentru ca pretul de import este in acte mai mic decât cel de productie, spun reprezentantii companiilor. In vama s-au inregistrat cazuri de importuri din China cand un kilogram de dresuri costa mai putin decat un kilogram de fir din care se fabrica produsul. "Iar românii aleg un produs sau altul in functie de pret",  precizeaza Maria Buzdugan.

Hipermarketurile au intuit preferinta românilor pentru haine ieftine, intrând puternic pe piata cu preturi practic fara concurenta. Iar "unui hipermarket nu poti sa-i impui de unde sa ia marfa", spune presedintele Asociatiei Producatorilor de Ciorapi din Romania.  Prin urmare, viitorul nu se anunta deloc stralucit. Odata cu 2007, producatorii se asteapta ca afacerile sa intre in declin. Viata fabricilor de profil, si asa destul de grea din cauza scumpirii utilitatilor, a aprecierii leului si a  invaziei produselor chinezesti, turcesti si siriene, mai are de trecut un prag - aderarea la Uniunea Europeana.  Sunt sanse mari ca povestea sa se repete, spun companiile din domeniu, dupa acelasi model ca in urma cu un deceniu si jumatate: restructurari masive. 

Diferenta este ca inainte de '89 nu erau decat sapte mari producatori: Adesgo Bucuresti, Mondex Sibiu, Ciserom Sebes, Apollo, Elca Campina, CIFA Timisoara si Ciorapi Agnita, fiecare cu peste 1.000 de angajati, in timp ce acum sunt de patru ori mai multi. Iar peisajul s-a schimbat: s-au lansat companii noi - ca Decatex, Magnum SX, Ro-Galu, Melissa Star Expo sau Overal, in timp ce altele nu au facut fata si au fost nevoite sa-si inchida portile. Apollo este cel mai rasunator faliment in domeniu. Fabrica de sosete bucuresteana a fost inchisa in 2004, din cauza ca italianul care a cumparat-o cu 300.000 de dolari, contravaloarea unei case in Italia, nu a respectat termenii contractului de privatizare.

Adesgo, cel mai mare producator roman de ciorapi-pantalon (dresuri), ciorapi si sosete, nu a dorit sa ofere detalii legate de strategiile pe care le are in vedere pentru perioada urmatoare. Dupa datele raportate la Ministerul Finantelor, Adesgo a avut anul trecut o cifra de afaceri de 10,3 milioane de euro, in crestere fata de 8,3 milioane de euro in 2004, chiar daca profitul a scazut usor, de la 945.000 de euro la 930.000 de euro. In schimb, numarul de salariati n-a scazut, ba inca a crescut cu cateva zeci, ajungand la aproape 500.

In ansamblu insa, productia de ciorapi urmeaza tabloul economic al industriei usoare, caracterizat in ultima vreme de declin. In primele opt luni din 2006, volumul productiei interne de ciorapi a fost de 75,4 milioane de perechi, in scadere cu 4% fata de aceeasi perioada a anului trecut, cand productia atinsese 79,7 milioane de perechi. Pentru scaderea productiei pe primele opt luni ale anului, presedintele Asociatiei Producatorilor de Ciorapi din Romania da vina pe caracterul sezonier - mai ales in privinta articolelor pentru femei - care scade vanzarile pe perioada de vara. Un cuvant greu de spus pentru regresul industriei de profil l-a avut si evolutia preturilor la utilitati. La toate acestea se adauga pierderea atuului fortei de munca ieftine si bine calificate. "Daca oamenii nu pleaca sa lucreze in strainatate, se orienteaza catre alte sectoare, mai bine platite", comenteaza Ioan Spaiuc, directorul general de la Ciorapi CIFA Timisoara.

"Campioana" disponibilizarilor dupa 1989, cu 2.800 de trimisi in somaj, Ciorapi Timisoara incearca acum si ea sa recucereasca piata interna. In 15 ani de capitalism,  Ciorapi CIFA a mers mai mult in pierdere. Singurul an din ultimii cinci cand balanta contabila a aratat plus la profit a fost 2002: 150.000 de lei.  Anul trecut cifra de afaceri raportata a fost de 3,5 mil. lei (cam un milion de euro), iar pentru anul in curs este previzionata o cifra de afaceri de 3 mil. lei, in scadere fata de anul anterior. Din totalul productiei, fabrica timisoreana trimite trei sferturi la export.

Aflata intr-o situatie critica, CIFA Timisoara nu s-a inchis insa, ci a cautat  o strategie pentru a-si controla mai bine costurile. Dupa Revolutie, fabrica avea circa 2.900 de angajati, in doua unitati de productie, la Timisoara si Sannicolaul Mare. "De ultima ne-am despartit in 2000, prin divizare. Acum avem 100 de oameni si o productie lunara de circa 135.000 perechi de ciorapi", spune directorul general al fabricii. Iar in urmatoarele luni, conducerea mai face cateva mutari. Fabrica va fi relocata si terenul vandut, pentru ca volumul actual al productiei nu mai e acoperit de comenzi. In plus, compania va incerca sa-si amelioreze standardele de calitate si sa devina mai flexibila pe partea de productie, pentru preluarea de comenzi de serie mica cu livrari rapide.

Una peste alta, lipsa unor marci romanesti capabile sa se impuna in strainatate si reducerea avantajelor de pana acum oferite de productia ieftina in lohn vor sili majoritatea producatorilor sa incerce sa (re)cucereasca piata interna dupa integrarea in UE. O piata insa deja limitata de cererea scazuta si de concurenta importurilor. Selectia va fi dura, prin urmare, si va fi interesant de urmarit cine va reusi sa-i faca fata.