Aurul revine în centrul atenţiei investitorilor, după câteva săptămâni de turbulenţe pe pieţele internaţionale. Preţul metalului preţios a depăşit din nou pragul de 4.100 de dolari pe uncie, pe fondul schimbărilor politice din SUA, în timp ce băncile centrale continuă să acumuleze rezerve importante. În România, interesul pentru aurul de investiţii a crescut în octombrie, în ciuda fluctuaţiilor puternice ale cotaţiilor.

După ce a atins maxime istorice de peste 5.500 de dolari pe uncie troy la sfârşitul lunii ianuarie, aurul a traversat o perioadă de corecţii puternice, coborând sub 3.900 de dolari la finalul lunii octombrie. Însă începutul lunii noiembrie a adus o schimbare de direcţie: pe 5 noiembrie, cotaţia a urcat din nou peste 4.100 de dolari, ajungând la aproximativ 4.130 de dolari pe uncie.

Revenirea a fost alimentată de rezultatele alegerilor de la jumătatea mandatului din Statele Unite, în urma cărora democraţii au obţinut majoritatea în ambele camere ale Congresului. Incertitudinile privind viitoarea politică economică americană, deprecierea dolarului şi scăderea randamentelor obligaţiunilor de stat au susţinut creşterea preţului aurului, dar şi a altor metale preţioase, precum argintul şi platina.

Dincolo de fluctuaţiile zilnice ale preţurilor, datele Consiliului Mondial al Aurului arată că interesul marilor cumpărători instituţionali rămâne puternic.

În trimestrul al treilea din 2026, băncile centrale au achiziţionat 321 de tone de aur, cu 42% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. De la începutul anului, achiziţiile au totalizat 675 de tone, confirmând rolul important pe care metalul preţios continuă să îl joace în diversificarea rezervelor.

Şi fondurile tranzacţionate la bursă (ETF-uri) susţinute de aur fizic au atras din nou investitori, înregistrând intrări nete de capital echivalente cu 211 tone în trimestrul al treilea.

În primele nouă luni ale anului, cererea globală de aur a ajuns la 3.881 de tone, aproape de recordul din 2025, în timp ce valoarea acesteia a atins un nivel fără precedent, de 566 de miliarde de dolari.

Există însă o diferenţă între comportamentul investitorilor instituţionali şi cel al cumpărătorilor de aur fizic. La nivel mondial, cererea de lingouri şi monede de investiţii a scăzut cu 19% în trimestrul al treilea, mulţi investitori preferând să aştepte stabilizarea pieţei.

În România, situaţia pare să evolueze diferit. Potrivit Tavex România, luna octombrie a adus o intensificare a achiziţiilor de aur de investiţii, în condiţiile în care fluctuaţiile de preţ au creat noi oportunităţi pentru cumpărători.

„Deşi cererea globală de lingouri şi monede de aur pentru investiţii a scăzut în trimestrul al treilea, în luna octombrie am observat un interes în creştere pe piaţa din România. Achiziţiile de aur de investiţii au atins niveluri comparabile cu cele înregistrate la începutul anului. Acest lucru arată că fluctuaţiile puternice de preţ nu generează doar incertitudine, ci pot stimula şi interesul pentru aur”, a declarat Victor Dima, managerul Departamentului de Trezorerie al Tavex România.

Evoluţiile din ultimele luni arată că aurul rămâne un activ urmărit atent atât de băncile centrale, cât şi de investitorii individuali. Iar într-o piaţă în care preţurile pot varia cu sute de dolari într-un interval scurt, volatilitatea nu îi determină pe toţi cumpărătorii să se retragă. Pentru unii, ea devine chiar motivul de a intra pe piaţă.