De la furcă la furculiţă: trebuie să închidem cercul producţiei agricole, să pornim de la materia primă şi să ajungem cu produsul direct pe raft, la consumator

Autor: Florentina Niţu, Cristina Bellu Postat la 24 iunie 2020 89 afişări

Digitalizarea sectorului agri­col, adoptarea unor teh­nologii noi şi în­che­ie­rea unor parteneriate cu ju­cătorii din dome­niu, dar şi cu instituţiile de creditare re­pre­zin­tă principalele direcţii pentru dez­vol­ta­rea agriculturii, o ramură cheie a eco­no­miei locale.

De la furcă la furculiţă: trebuie să închidem cercul producţiei agricole, să pornim de la materia primă şi să ajungem cu produsul direct pe raft, la consumator

♦ Trendul în rândul consumatorilor de a alege bunuri agro-alimentare „made in Ro“ în detrimentul celor din import s-a accentuat în timpul perioadei de izolare, iar producătorii agricoli români ar trebui să creioneze planuri pentru investiţii în creşterea capacităţilor şi chiar în unităţi noi de procesare ♦ Integrarea lanţului de producţie ar însemna pentru consumator accesul rapid la bunuri proaspete ♦ Totodată, printr-un lanţ scurt de producţie se poate reduce considerabil riscul apariţiei de întreruperi sau probleme care în final se traduc prin absenţa de la raft a bunurilor alimentare vitale în vremuri de boom şi de criză totodată.

Digitalizarea sectorului agri­col, adoptarea unor teh­nologii noi şi în­che­ie­rea unor parteneriate cu ju­cătorii din dome­niu, dar şi cu instituţiile de creditare re­pre­zin­tă principalele direcţii pentru dez­vol­ta­rea agriculturii, o ramură cheie a eco­no­miei locale. Aceasta este una dintre con­cluziile transmise de mai mulţi antre­pre­nori, bancheri şi repre­zentanţi ai unor fon­duri de finanţare şi de garantare în ca­drul videoconferinţei „Importanţa par­teneriatelor în business. Dezvoltarea com­paniilor agro şi micro prin cooperare şi colaborare“, organi­zată ieri, 23 iunie, de ZF în parteneriat cu Patria Bank.

„Se remarcă o deschidere mult mai mare a agricultorilor către soluţii care presupun monitorizarea culturilor cu sonde, cu drone. Sunt multe idei în zona aceasta şi ne aşteptăm la o adopţie tot mai mare pe acest palier, pentru că teh­no­logia devine tot mai importantă în agri­cultură“, a transmis Codruţ Nicolau, director general adjunct pe divizia comercială în cadrul Patria Bank.

De altfel, Marius Chiric, antre­pre­no­rul care administrează prin Landteknic M & N peste 700 de hectare de teren agricol în judeţul Bacău, con­si­deră că tehnologia şi digitalizarea vor deveni tot mai importante în dezvol­ta­rea businesu­rilor din domeniul agricol, iar odată cu generaţiile noi de antreprenori acest trend va creşte.

Totodată, Alina Toma, preşedinte şi director general al Fondului de Ga­ran­tare a Creditului Rural (FGCR), con­si­deră că sectorul agricol este vital pentru economie, iar producţia agricolă pri­mară ar trebui să ajungă „de la furcă la furculiţă“.

„În ultimii 2-3 ani s-a încurajat foar­te mult asocierea, astfel încât să crească pu­terea de negociere. Ar trebui să con­su­măm întâi produsele locale. Retailerii au nişte condiţii de transport, de depo­zitare, de asigurare a fluxului, pe care producătorii locali doar prin asociere le pot realiza“, afirmă Alina Toma.

Cu toate acestea, BioFresh Banat, un start-up care a pornit de la ideea de a aduce pe piaţă produse bio 100% în par­tea de vest a ţării şi de a readuce gus­tul le­gumelor proaspete, este prezent în toa­te marile reţele de retail modern din Ro­mâ­nia încă din primul an de ac­tivitate, spu­ne Nicoleta Cioca, cofonda­toare a busi­nes­sului. Antreprenoarea adau­gă că în prezent consumatorul ro­mân se uită în con­tinuare la preţ şi trebuie educat să cau­te în piaţă produ­sul românesc, „să cau­te un produs să­nătos, la preţ compe­titiv, în cantităţi pe care le foloseşte“.

Totodată, ea crede că micii antre­pre­nori trebuie să fie proactivi şi să mear­gă să bată la uşa retailerilor. „Chiar dacă ai un produs gustos, eşti un ju­cător mic şi trebuie să mergem să batem la uşa celor mari.“

Agricultura românească are un potenţial de creştere uriaş, însă e nevoie de creşterea productivităţii jucătorilor activi în domeniu, iar acest lucru se poate întâmpla doar prin investiţii masive şi prin asigurarea finanţării, deci prin parteneriate între toţi actorii economici.

„Avem un potenţial major, pentru că la dimensiunea suprafeţei agricole sun­tem pe locul 6 în UE, însă pro­duc­tivitatea la hectar este mică, in­fluenţată de multe aspecte. Lipsa iri­ga­ţiilor şi gra­dul redus de tehnologizare, mult sub me­dia europeană, sunt probleme ale agri­culturii româneşti“, a subliniat Daniela Iliescu, CEO & board member al Patria Bank.

Ea consideră că este nevoie de măsuri publice şi private pentru a dezvolta sectorul agricol, precizând că băncile au apetit de finanţare şi crează produse specifice activităţii şi nevoilor clienţilor.

Agricultura în cifre

Fondul European de Investiţii, care gestionează programul pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Inovare Socială (EaSI), prin care se doreşte creşterea disponibilităţii şi accesabilităţii microfinanţării va mări plafonul existent cu 300 mil. lei cu Patria Bank.

Patria Bank deţine 7% ca număr de clienţi în cota de piaţă a afacerilor micro şi 9% ca număr de clienţi în cotă de piaţă a afacerilor agricole.

Fondul de Garantare a Creditului Rural, în cei 26 de ani de activitate, a garantat 11 mld. lei aferenţi unui volum de credite de peste 16 mld. lei.

Grupul Patria a acordat credite de peste 70 mil. lei cu garantare FGCR şi de peste 100 mil. lei în parteneriat cu APIA.

Productivitatea medie la hectar a crescut faţă de acum un deceniu. Dacă în 2008-2009 media la grâu era de 2-3 t/ha, acum este de 5 t/ha.

Numărul fermierilor este în scădere cu circa 15-20.000 în fiecare an, însă sunt cu 3.000 mai mulţi tineri (18-45 de ani) care au pariat pe agricultură în ultimul an faţă de anul precedent.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.