Recentul anunţ al germanilor de la Dräxlmaier ,care vor construi o fabrică de baterii pentru maşini electrice la Timişoara, aduce în prim-plan o problemă structurală a economiei: de ce nu reuşim, la 14 ani de la intrarea în UE, să creştem nivelul de calificare al angajaţilor în aşa fel încât să câştige mai bine?

„Salariile mici se dau unei forţe de muncă nespecia­li­zate, care lucrează la bandă, unde investiţia pentru pregă­tirea personalului este mică. Sunt meserii conjuncturale, de care o fabrică are nevoie pentru un anumit produs. Trebuie să renunţăm la acest avantaj comparativ pe care l-am avut până acum câţiva ani, şi anume costul scăzut al forţei de muncă. Am avut salarii mici, o situaţie a sala­rizării sub nivelul mediei europene şi asta a atras investiţii străine cu consecinţe grave, negative, pentru economie“, a explicat profesorul de economie Mircea Coşea.

În Timişoara, unde va fi demarată noua investiţie, un muncitor într-o fabrică auto câştigă, în medie, circa 2.000 de lei net pe lună (3.500 de lei brut). În Timiş, unul dintre cele mai bogate judeţe ale ţării, salariul mediu era în luna martie a acestui an de 3.785 de lei net.

O analiză a ZF pe baza datelor publice arată că în trei dintre cele patru fabrici ale Dräxlmaier din România salariul mediu net al angajaţilor este mai mic decât salariul mediu net din judeţ.