Răspunsurile noastre imune pot fi afectate de temperatură.

Hepatita infantilă, varicela maimuţei, angina streptococică, bronşiolita… celelalte virusuri care au luat locul lui COVID.

S-a terminat pandemia de COVID? Teoria avansată de un important virusolog german susţine că virusul a devenit „endemic”.

Frigul nu ne îmbolnăveşte (cu condiţia, bineînţeles, să nu ajungem la extrema de a suferi de hipotermie). De aceea, faptul că iarna suntem mai predispuşi la anumite virusuri respiratorii a fost subiectul unor dezbateri aprinse în comunitatea ştiinţifică, care nu se poate pune de acord asupra motivelor specifice.

Un răspuns imunitar atenuat

Un nou studiu publicat în Journal of Allergy and Clinical Immunology a găsit o posibilă soluţie la această dilemă, care are legătură cu un mecanism din nasul nostru care ar putea duce la o sensibilitate crescută la infecţii ale tractului respirator superior în timpul iernii.

Literatura anterioară a arătat că o componentă a răspunsului imunitar la virusurile respiratorii implică eliberarea de „roiuri” de particule produse în membrane numite vezicule extracelulare. Scopul acestor particule este de a împiedica virusurile să se ataşeze de celulele sănătoase sau să le transfere încărcătura lor. Acest studiu a constatat că vremea de iarnă poate reduce considerabil temperatura din interiorul cavităţii nazale (de la 37°C la 32°C), reducând semnificativ amploarea acestui răspuns imunitar.

Cititi mai multe pe www.alephnews.ro