Aproape 90 de nave au traversat strâmtoarea în prima jumătate a lunii martie, în timp ce exporturile iraniene au depăşit 16 milioane de barili, potrivit datelor maritime şi comerciale.

Iranul a continuat să exporte milioane de barili de petrol prin Strâmtoarea Ormuz de la începutul războiului, în ciuda faptului că una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii a fost, în practică, închisă pentru mare parte din traficul comercial, arată datele platformelor de monitorizare maritimă şi de comerţ, potrivit unei analize AP.

De la începutul lunii martie, cel puţin 89 de nave au traversat Strâmtoarea Ormuz, inclusiv 16 petroliere, potrivit Lloyd’s List Intelligence. Volumul rămâne însă mult sub nivelurile de dinaintea conflictului. În paralel, aproximativ 20 de vase au fost atacate în zonă, ceea ce a dus la oprirea majorităţii traficului comercial prin acest coridor esenţial pentru transportul global de petrol şi gaze.

Cu toate acestea, Iranul a reuşit să exporte peste 16 milioane de barili de petrol de la începutul lunii martie, potrivit estimărilor Kpler. China a rămas principalul cumpărător al petrolului iranian, pe fondul sancţiunilor occidentale şi al riscurilor crescute asociate transportului.

Analiştii spun că exporturile iraniene au demonstrat o „rezilienţă continuă”, iar Teheranul a reuşit nu doar să profite de pe urma vânzărilor de petrol, ci şi să îşi protejeze propriul canal de export prin controlul asupra punctului strategic de trecere.

„Strâmtoarea nu este pur şi simplu închisă”, a explicat Kun Cao, director de clienţi la firma de consultanţă Reddal. În opinia sa, traficul este mai degrabă „închis selectiv pentru anumite nave, în timp ce continuă să funcţioneze pentru exporturile iraniene şi pentru un set restrâns de mişcări tolerate ale unor nave non-iraniene”.

Potrivit Lloyd’s List Intelligence, peste o cincime dintre cele 89 de nave care au tranzitat Strâmtoarea Ormuz între 1 şi 15 martie erau considerate afiliate Iranului. Alte nave aveau legături cu China şi Grecia. O parte dintre traversări au fost realizate în regim „dark”, fără semnalizare completă, pentru a evita sancţiunile occidentale şi supravegherea autorităţilor.

În ultimele zile, şi nave cu legături cu India şi Pakistan au reuşit să treacă prin strâmtoare, pe fondul intensificării negocierilor diplomatice. Petrolierul MT Karachi, sub pavilion pakistanez şi controlat de Pakistan National Shipping Corp., a traversat duminică, potrivit Lloyd’s List Intelligence.

De asemenea, transportatoarele de gaz petrolier lichefiat Shivalik şi Nanda Devi, aflate sub pavilion indian şi deţinute de Shipping Corp. of India, au traversat strâmtoarea în jurul datelor de 13-14 martie. Gazul petrolier lichefiat este folosit drept combustibil de bază pentru gătit de milioane de gospodării din India. Ministrul indian de externe, Subrahmanyam Jaishankar, a declarat pentru Financial Times că trecerea celor două nave a fost posibilă în urma unor discuţii cu Iranul. Şi Irakul poartă negocieri similare pentru a permite trecerea petrolierelelor sale.

Editorul-şef al Lloyd’s List, Richard Meade, a spus că unele nave ar putea tranzita zona „cu cel puţin un anumit nivel de intervenţie diplomatică”. În acest context, Iranul ar fi creat „un coridor sigur” de-a lungul coastei sale, prin care anumite nave pot trece cu un risc redus. Analize anterioare ale platformei MarineTraffic au arătat că unele vase aflate în apropierea strâmtorii s-au declarat ca fiind legate de China sau având echipaje integral chineze, pentru a diminua riscul unui atac, profitând de relaţiile mai apropiate dintre Beijing şi Teheran.

Pe piaţa petrolului, efectele conflictului au fost imediate. Preţul ţiţeiului a crescut cu peste 40% de la începutul războiului şi a depăşit pragul de 100 de dolari pe baril. În acest context, preşedintele american Donald Trump a făcut presiuni asupra aliaţilor şi partenerilor comerciali pentru a trimite nave militare şi a redeschide Strâmtoarea Ormuz, în speranţa calmării pieţei.

Totodată, administraţia americană a transmis că permite petrolierele iraniene să traverseze strâmtoarea pentru a evita o criză globală de aprovizionare. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat pentru CNBC că „navele iraniene au reuşit deja să iasă, iar noi am permis asta pentru a alimenta restul lumii”. În acelaşi timp, Statele Unite au lovit ţinte militare pe insula Kharg, punct-cheie pentru reţeaua petrolieră iraniană, însă Trump a spus că, pentru moment, infrastructura petrolieră a Iranului a fost cruţată.

Analiştii ING avertizează însă că, dacă strategia Teheranului este să provoace presiune economică prin scumpirea energiei, numărul navelor pe care le va lăsa să treacă prin Strâmtoarea Hormuz ar putea rămâne foarte limitat. În aceste condiţii, una dintre cele mai importante artere energetice ale lumii continuă să funcţioneze doar parţial, sub control strict şi în funcţie de interesele strategice ale Iranului.