În psihologie, narcisismul este asociat cu un amestec de autoimportanţă, dorinţă accentuată de validare şi lipsă de empatie. Instrumente precum NPI (Inventarul de Personalitate Narcisică) sunt standard în evaluare, însă aplicarea lor în mediul de top management este dificilă: accesul la lideri este restricţionat, iar disponibilitatea acestora de a răspunde la chestionare este evident redusă.

Această limitare i-a determinat pe cercetători să caute soluţii alternative. Una dintre direcţiile mai puţin aşteptate s-a dovedit a fi analiza comunicării publice, titrează The Conversation.

Primele studii au arătat că un şef îşi lasă amprenta narcisică în modul în care vorbesc şi se prezintă. Printre indicatorii analizaţi se numără:

frecvenţa folosirii pronumelor „eu”, „mie”, „al meu”;
cât de des apare fotografia CEO-ului în rapoarte sau comunicate;
gradul de menţionare a acestuia în mesajele companiei;
diferenţa dintre salariul său şi cel al următorului executiv ca poziţie;
detalii din biografia oficială, inclusiv lungimea acesteia;
dimensiunea semnăturii, un aspect atipic, dar relevant.

Cercetările au constatat că aceşti factori se corelează bine cu rezultatele obţinute prin metode psihologice clasice, confirmând că limbajul şi imaginea publică pot oferi informaţii solide despre personalitatea unui lider.

Odată cu expansiunea platformelor profesionale, oamenii de ştiinţă au început să analizeze profilurile managerilor pe reţele precum LinkedIn. Numărul fotografiilor, lungimea descrierii, lista extinsă de competenţe sau abundenţa certificărilor pot semnala o nevoie accentuată de aprobare.

Pentru a reduce riscul de erori, cercetătorii includ şi directori fără prezenţă online, considerând această absenţă drept un potenţial semn de modestie sau discreţie publică.

Rezultatele arată că datele extrase din profilurile online se potrivesc în mare măsură cu indicatorii observaţi anterior şi chiar cu scorurile NPI, ceea ce sugerează că narcisismul poate fi identificat şi fără evaluări psihologice directe.